Page 53 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 53

judeţul ALBA                                                           53

Aşezarea geografică:                                                   Trei corpuri principale erau legate între ele prin două corpuri
          Oraşul Teiuş, situat în Podişul Transilvaniei, pe malul      mai scunde, fiind adăugate două aripi de parter, fiind realizate
                                                                       cu elementele arhitectonice neo-romanice.
drept al râului Mureş şi încadrat între câteva centre urbane
mai vechi, este format din patru sate aparţinătoare: Beldiu,                     Biserica "Sfânta Treime" a fost edificată între anii
Căpud, Peţelca şi Coşlariu Nou. Prin oraş trece calea ferată,          1925-1926, fiind construită în stil neo-bizantin, având format de
gara fiind al treilea nod feroviar important din România. Unul         catedrală din beton armat şi planul în formă de cruce, suprafaţa
dintre reperele cele mai importante este şi distanţa egală între       bisericii fiind de 640 mp, fiind pictată în tehnica fresco.
Aeroporturile Internaţionale: Cluj şi Sibiu. Oraşul Teiuş ocupă o
poziţie centrală în cadrul judeţului Alba , pe coordonatele                      Biserica "Sfântul Nicolae" a fost ridicată în anul 1926,
46°12' latitudine nordică şi 23°40' longitudine estică, având          în stil bizantin, cu planul în formă de cruce. Pictura s-a executat
altitudinea de 208 m.d.m.                                              în tehnica "tempera" în stil neo-bizantin, icoanele fiind executate
                                                                       in ulei pe placaj, cu fond din foiţă de aur.
          Primele dovezi cunoscute ale vieţii pe teritoriul Teiuşului
datează din epoca neolitică, o aşezare neolitică aparţinând culturii             Parcul Feroviar conţine automotorul construit în 1938
Turdaş fiind localizată pe terenul fostei ferme Müller. La marginea    la uzinele Malaxa din Bucureşti (permite vizitarea în interior ),
de est a localităţii, în zona grajdurilor fostului C.A.P. în urma      drezina camion construit în anul 1953 la Uzinele de Autocamioane
săpăturilor executate s-au găsit morminte şi ceramică aparţinând       din Braşov şi coloana hidraulică construită în perioada interbelică
culturii Noua de la sfârşitul epocii bronzului. Alte morminte de       în Atelierele CFR, pentru alimentarea cu apă a locomotivelor
inhumaţie atribuite grupului scitic de la sfârşitul primei epoci a     cu abur.
fierului, au fost descoperite tot în Teiuş, pe dealul numit Cetăţuie.
                                                                                 Lângă parcul feroviar se mai găsesc următoarele
          Din punct de vedere istoric, Teiuşul se poate lăuda cu       locomotive clasate în patrimoniul Cultural Naţional Român la
o mână impresionantă de atestate documentare din Evul Mediu,           categoria "Tezaur":
dintre cele mai importante fiind din anul anul 1290 – Villa
Spinarium,. Astfel, numele oraşului se „plimbă” între un ţinut                   Locomotiva cu abur utilizată pentru remorcarea
cu o vegetaţie de tufişuri (Villa Spinarium), până la "Satul cu        trenurilor de călători şi coletărie rapidă, a fost cumpărată
trei biserici" (Dreikirchen). Denumirea maghiară a localităţii         împreună cu alte locomotive între anii 1907-1930 de la diferite
provine de la numele unuia dintre membrii familiilor vechi, cei        firme din Germania, fiind adusă în anul 2013 de la Lugoj.
care au avut în posesie cetatea de la Teiuş şi moşia ce-i aparţinea
şi anume Antonius de Thyvys.                                                     Locomotiva cu aburi utilizată la remorcarea trenurilor
Activităţi specifice zonei:                                            grele de marfă, a fost ultimul tip de locomotivă fabricată în
                                                                       România, adusă în anul 2013 din depoul de locomotive din Lugoj.
          Din punct de vedere economic, agricultura reprezintă
o funcţie dominantă.                                                             Expoziţia Etnografică a Oraşului Teiuş se află în
Activităţi economice principale:                                       incinta Liceului Teoretic Teiuş, fiind amenajată cu obiecte
                                                                       reprezentative de port popular, ceramică, ţesături de interior şi
          Prefabricate beton, Depozit producţii petroliere             mobilier, tradiţional, utilaje agricole vechi, obiecte gospodăreşti
          Materiale de construcţii                                     şi bisericeşti.
          Firme reprezentative:
          Somaco Grup Prefabricate Teiuş;                                        Expoziţia Etnografică din Beldiu, s-a deschis în anul
          Semmelrock Stein+Design SRL Teiuş;                           2013 şi conţine cele mai interesante costume populare, obiecte
          Imcop SRL;                                                   de mobilier, ceramică şi ţesături.
          Baumit Romania Com SRL Teiuş;
          Unicom Holding SA – Depozit Teiuş;                                     Interiorul expoziţiei conţine trei camere, printre care
          Miragiulia SRL Teiuş;                                        şi o bucătărie veche. Se pot vedea poze şi cărţi bisericeşti din
          Supermarket Profi România – Teiuş;                           secolul al XIX-lea.
          Penny Market România – Teiuş.
Obiective turistice:                                                             Expoziţia Etnografică din Peţelca, conţine diferite
          "Biserica Reformată" a fost ridicată în secolul al XIII-     obiecte, printre care, cele mai interesante sunt utilaje agricole
lea ca o bazilică romană şi refăcută ulterior cu elemente              foarte vechi şi vasele ceramice, fiind deschisă din anul 2014.
caracteristice stilului gotic. Clopotniţa şi pereţii navei centrale
şi rozeta fac parte din prima fază a construcţiei. Urmele zidurilor              Expoziţia Etnografică din Căpud este amplasată în
s-au păstrat până la jumătatea secolului al XIX lea când urmele        interiorul Şcolii Generale, fiind deschisă din anul 2014. Se pot
unor bastioane erau încă vizibile. Tavanul şi pereţii au fost          vedea ţesături manuale, obiecte ceramice, utilaje agricole dar
cândva pictaţi iar urmele picturii se mai păstrează şi astăzi.         şi mobilier tradiţional.
          Biserica "Romano-Catolică" a fost ctitorită în anul 1449
de către marele voievod, Iancu de Hunedoara. Se păstrează în                     Monumentul eroilor – a fost ridicat de către familia
forma originală pereţii laterali şi unele forme arhitectonice          eroului Popa Grigore, căzut în al doilea război mondial, fiind
interioare, fiind realizată în stil gotic târziu în care se remarcă    amplasat în cimitirul ortodox din oraşul Teiuş.
şi intruziuni ale stilului romanic. O atracţie a monumentului          Evenimente:
este frumosul portal (intrarea) care încadrează un chenar cu
stema Huniazilor: "Corbul cu inel în cioc".                                      Mai – "Întâlnirea ceferiştilor" – Tradiţionalul eveniment
          Biserica Română Unită "Intrarea în Biserică a Maicii         se desfăşoară anual în Parcul Feroviar, peronul gării CFR din
Domnului" a fost edificată în secolul al XVI-lea, de către             Teiuş şi debutează cu o expoziţie cu specific feroviar, urmând
familiar nobiliară de origine română, Racz de Teiuş, care a            apoi un moment comemorativ, alocuţiuni, premieri şi distincţii.
deţinut şi titlul "De Galgo" (Galgău, judeţul Sălaj). Este o           Programul se încheie anual cu un program artistic realizat în
construcţie în stil bazilical, numit şi stilul vechi creştin. Partea   parteneriat cu Liceul Teoretic Teiuş.
veche, turnul, clopotniţa şi naosul original sunt construite din
piatră, adaosurile au fost zidite numai din cărămidă. Mărturie                   Mai – "Ziua eroilor" – în parcul central din Teiuş,
despre ctitori, stă tabloul votiv, care îl înfăţişează pe Petru şi     evenimentul anual este marcat prin comemorări, depuneri de
Zamfira, stră-stră nepoţii reginei Elisabeta a II-a, îmbrăcaţi în      coroane, alocuţiuni, premierea veteranilor de război, alături de
frumoase straie boiereşti ţinând pe palme macheta bisericii.           un scurt program dedicat memoriei eroilor.
          Gara C.F.R. este una dintre cele mai monumentale
clădiri de călători ale căilor ferate din Transilvania. La început               Iunie – "Ziua Internaţională a copilului" – este realizată
clădirea era una tip, dar aspectele cu relevanţă deosebită             anual în parteneriat cu Liceul Teoretic Teiuş, Serviciul Voluntar
(creşterea numărului de călători) au început să recunoască             pentru Situaţii de Urgenţă şi Crucea Roşie.
importanţa acestei gări, construcţia cu aspectul său monumental
începând din anul 1905.                                                          Iulie – "Fiii satului" sau ”Întoarcerea la rădăcini” sunt
                                                                       evenimente anuale

                                                                                 August – "Zilele Oraşului Teiuş" - Artişti consacraţi,
                                                                       solişti renumiţi de muzică populară, concert de muzică sacră,
                                                                       dar şi scurte momente care se vor desfăşura pe parcursul
                                                                       celor trei zile. În cadrul acestui eveniment este inclus şi marşul
                                                                       pentru sănătate "Erich Lehnen".

                                                                                 Septembrie – Evenimentul anual "Belşug Teiuşan" este
                                                                       realizat în piaţa Agroalimentară Teiuş, un târg cu expoziţie şi
                                                                       vânzare. Programul artistic este susţinut de Liceul Teoretic
                                                                       Teiuş şi ansamblul folcloric "Dor Teiuşan".
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58