Page 386 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

386 judeţul COVASNA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SFÂNTU GHEORGHE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU-SECUIESC

Adresă: Petőfi Sándor, nr. 2, cod poştal: 520085 Adresă: Piaţa Gábor Áron, nr. 24
Telefon: 0267-316957, 315611; Fax: 0267-311243; Cod poştal: 525400
Adresa de e-mail: info@sepsi.ro Telefon: 0267-361974;
URL: www.sfantugheorgheinfo.ro Fax: 0267-361652;
Adresa de e-mail: posta@bokortibor.ro
PRIMĂRIA COMUNEI SITA BUZĂULUI URL: www.kezdi.ro
Persoane din primarie:
Adresă: Principală, nr. 222 Primar: Bokor Tiberiu
Cod poştal: 527155 Viceprimar: Derzsi Gyula
Telefon: 0267-373090, 373102, 373041; Fax: 0267-373048; Contabil: Bokor Erzsébet
Adresa de e-mail: sitabuzaului@yahoo.com Sate în administraţie:
URL: www.sitabuzaului.ro Lunga, Tinoasa, Săsăuşi, Ruseni
Persoane din primarie: Suprafaţa: 5539 ha; Intravilan: 845,70 ha; Extravilan: 4693,30 ha;
Primar: Stoica Nicolae Populaţia: 18491; Gospodării: 7124; Locuinţe: 7856; Grădiniţe: 8;
Viceprimar: Bularca Radu Lucian Şcoli: 5; Licee: 5; Universitaţi: 2;
Secretar: Boricean Mirela Ancuţa Aşezarea geografică:
Contabil: Păpară Ştefan
Sate în administraţie: Municipiul Târgu Secuiesc, se situează în partea nord-
Sita Buzăului, Zăbrătău, Crasna, Merişor estică a judeţului Covasna, în nordul Depresiunii Târgu Secuiesc,
Suprafaţa: 14753 ha; Intravilan: 466 ha; Extravilan: 14287 ha; în zona de confluenţă a Râurilor Turia şi Casin din bazinul
Populaţia: 4780; Gospodării: 1403; Locuinţe: 1584; Grădiniţe: 6; hidrografic al Râului Negru, la 37 de km de Sfântu Gheorghe.
Şcoli: 4; Se află la o altitudine de cca 570 m fiind caracterizat de un
Aşezarea geografică: climat depresionar prin veri relativ calde şi prin ierni friguroase,
geroase, fiind prezent şi un vânt neregulat local numit Nemira.
Comuna Sita Buzăului este situată în valea Râului
Buzău, la o altitudine de 695 m, la o distanţă de 55 km faţă de Prima atestare a oraşului datează din anul 1407 sub
resedinţă de judeţ. denumirea de Asserculi Thorywasara (Târgul Turiei), prezenţa
omului pe aceste ţinuturi este milenară, descoperirile
În comună se ajunge pe DN 10, gara se găseşte la 3 km, arheologice din neolitic şi din epoca de bronz atestând această
atât pentru transport persoane, cât şi pentru transportul de afirmaţie. Actualul nume al oraşului este consemnat sub forma
mărfuri. Kyzdy Wasarhel, într-o scrisoare din 1562 a principelui Ioan
Activităţi specifice zonei: Sigismund. Sistemul breslelor s-a format abia în secolul al XIX-
lea. Breslaşii oraşului şi-au pus amprenta şi în modul de
Creşterea animalelor organizare urbanistică a oraşului prin crearea curţilor incinte
Valorificarea produselor animaliere poligonale, specifice oraşului Târgu Secuiesc, rezultate în urma
Agricultură alipirii consecutive a prăvăliilor şi a atelierelor meşteşugăreşti.
Prelucrarea lemnului Activităţi specifice zonei:
Activităţi economice principale:
Exploatarea şi prelucrarea lemnului Turism
Comerţ Industrie uşoară - confecţii şi textile
Transport mărfuri Agricultură
Deasemenea există un număr însemnat de mici Activităţi economice principale:
meseriaşi cu activităţi de tâmplărie, croitorie Principalele domenii de activitate economică a
Obiective turistice: municipiului sunt în industria confecţiilor, serviciilor, comerţului
Cimitirul Eroilor Neamului şi agriculturii
Monumentul Eroilor Obiective turistice:
Mănăstirea "Schimbarea la Faţă" Importanţa turistică a oraşului este dată de bogăţia şi
Satul de vacanţă Crasna varietatea elementelor aparţinătoare fondului turistic, valori
Popasul "Dumbrava" demne de inclus în programul oricărui vizitator al acestor
Pensiunea "Begonia" locuri. Spaţiile interioare ale curţilor, vechi de mai multe
Pensiunea "Bularca" secole, sunt obiective turistice de mare interes. Centrul de
Traseu turistic "Lacul Siriu" formă ovală, care a fost şi piaţa oraşului are un stil unic în
Cascada Urlătoarelor Europa, din el ies în forma razelor soarelui aşa numitele
Lacul Vulturilor "udvarterek" (în traducere aproximativă "curţi"), nişte străduţe
Evenimente: înfundate. Începând cu deceniul al optulea al secolului XIX,
Festivalul portului popular casele mici de lemn ale meşteşugarilor au fost înlocuite treptat
Şezătoarea de lăsata secului de casele din piatră, etajate ale negustorilor. Imaginea
Serbătoarea de la mşii noştri (zilele comunei) panoramică a oraşului reflectă centrul mic, îngust, datorat
Festivalul de colinde "Crăciunul la români" aglomerării caselor iar spaţiile interioare ale curţilor vechi de
Facilităţi oferite investitorilor: mai multe secole sunt obiective turistice de mare interes
Terenuri având caracteristică unică pe plan naţional. Terenul îngust
Energie electrică dintre case a fost folosit drept curte de familiile locatare de
Apă curentă aceea au primit numele acestora. Odată cu dezvoltarea
Canalizare oraşului curţile s-au înmulţit, iar pentru o orientare mai uşoară
Cablu primăria a introdus numerotarea lor. Astăzi seria curţilor se
Proiecte de investiţii: încheie cu numărul 73. Curţile erau cândva închise, azi
Modernizare celor 4 cămine culturale de pe raza comunei majoritatea sunt deschise, devenind străzi. Centrul istoric al
Extindere reţea de apă potabilă şi canalizare municipiului este declarat rezervaţie istorică şi de arhitectură
Construcţie bază sportivă fiind cuprins în patrimoniul construit al României. Din acest
Construcţia unui drum ocolitor pentru animale şi atelaje areal fac parte şi clădirea primăriei (1907) vechea clădire a
Construcţie a 2 grădiniţe noi Vigadó-ului (1903-1904), actuala Casă a Culturii. În vechea
Studiu de fezabilitate - asfaltare drum primărie şi-a găsit locul Muzeul Breslelor, cu o secţie
Construcţia unor centre de achiziţii lapte şi carne şi a etnografică, care renumita colecţie a păpuşilor Zsuzsi şi
unui depozit de cereale Andris, îmbrăcate în haine populare specifice regiunilor ţării
noastre. Tot aici au locul şi expoziţii de artă.