Page 1016 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 1016
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ADJUD Atât meşterii şi meşteşugarii din Adjud cât şi cei din satele
învecinate îşi expuneau mărfurile în piaţa târgului. Printre
Adresă: Stadionului, nr. 2, cod poştal: 625800 produsele comercializate se numărau produsele animaliere şi
Telefon: 0237-641908, 641911 ; Fax: 0237-641912; agricole, lemnele de foc şi de construcţie, obiecte casnice,
Adresa de e-mail: primariaadjud@gmail.com unelte agricole şi produse din lemn.
URL: www.adjud.ro
Persoane din primarie: Prima atestare documentară a oraşului Adjud apare,
Primar: ing. Armencea Constantin însă abia în 9 aprilie 1433, în documentul de acordare a unor
Viceprimar: ec.Cristea Leonardo Claudiu "privilegii comerciale" negustorilor saşi şi secui din Sibiu,
Secretar: jr. Sibişan Andra Genoveva Sighişoara, Locrih, Sebeş, Simca, Vargiaş şi Mirecurea ce
Director economic: ec. Puşcaşu Mihaela treceau graniţa dintre Moldova şi Ardeal prin vama Adjud.
Sate în administraţie: Adjudu Vechi, Şişcani, Burcioaia Documentul este semnat de Iliaş Voievod, domn al Moldovei
Suprafaţa: 6222,51 ha; Intravilan: 802,54 ha; Extravilan: 5419,97 ha; între 1432-1443 şi prevede ca "toţi negustorii din zisele scaune
Populaţia: 20587; Gospodării: 6287; Locuinţe: 6998; Grădiniţe: 7; sau oricine altul dintre ei ar intra cu lucrurile lor de vânzare
Şcoli: 7; Licee: 2; sau mărfuri în Ţara noastră, de atunci fiind socotite mărfurile
Aşezarea geografică: lor de vânzare, în oraşul nostru Adjud, de fiecare marcă să dea
ca dare 4 groşi în moneda Ţării noastre".
Municipiul Adjud este situat în partea de nord-est a
judeţului Vrancea, la confluenţa Râului Trotuş cu Râul Siret, la După avântul din secolele XV-XVI, viaţa economică
intersectarea principalelor căi de comunicaţie feroviară, rutieră, adjudeană intră în secolul al XVII-lea într-o perioadă de
ce fac legătura între partea de sud a ţării şi partea de nord a dificultăţi influenţată fiind de regresul economiei general al
Moldovei. activităţilor urbane înregistrat la nivel european.
La nord, la o distanţă de 58 km de Bacău; În secolele XVII-XVIII comerţul moldovenesc este
La sud, la 46 km de Focşani; controlat de greci şi austrieci care erau privilegiaţi de către
La vest, la 40 km de Oneşti; autorităţile consulare. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Adjudul
Municipiul Adjud este localitate de rang II. era o comună rurală din plasa Răcăciuni a judeţului Putna.
Accesul în oraş se face prin trei porţi principale: Este ridicat la rang de târg în 1838. Astfel, Adjudul începe să
dinspre Sud, pe E 85 din direcţia Bucureşti, dinspre Nord tot pe apară consemnat ca târg sau oraş sub denumirea de Adjudul
E 85 din direcţia Bacău şi pe E 574/DN 11 din direţia Braşov. Nou în recensămite şi statistici.
Istoricul localităţii
Denumirea oraşului Adjud provine din denumirea latină Dreptul de proprietate a târgului a fost răscumpărat
"Aegidius" (tradus "protectorul"), toponimie preluată de către de către comuna Adjud de la moşia E. Lahovari abia în 1911,
comercianţii maghiari sub forma de "Egyed". Deşi consemnată în când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului şi a imaşului.
documente abia la începutul sec. al XV- lea, aşezarea de la
confluenţa Trotuşuli cu Siretul este mult mai veche. În partea de După unirea Principatelor, sub împărţirea administativ
nord-vest a localităţii, în punctul cunoscut sub numele de "Movile", teritorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Adjudul a
au fost descoperite în anul 1979 vestigii arheologice aparţinând căpătat funcţiunea de reşedinţă de plasă, având ca şef
culturilor Monteoru (II-I î. Hr.) şi Hallstatt (1200-500 î. Hr.). administrativ un subprefect.
Printre descoperirile arhelogice din zonă se numără
şi un engolpion (iconiţă rotundă sau pe care o poartă arhereii În anul 1864, aplicându-se noua lege comunală,
la gât) din bronz pe care se regăseşte inscripţionat, în limba Adjudul a fost trecut în categoria târgurilor rurale ale ţiutului
greacă, numele Sfântului Gheorghe, ce datează din sec. X-XI. Putnei. În 1950, Adjudul a primit statut de oraş raional şi a
În secolul al XIV -lea apar în Adjud primii meşteri devenit reşedinţa raionului Adjud din regiunea Putna, apoi
specializaţi în diverse domenii, atraşi fiind mai ales de rolul de (după 1952) din regiunea Bârlad şi (după 1956) din regiunea
piaţă locală a Adjudului pentru satele din jur. Bacău. În 1968, a devenit oraş al judeţului Vrancea, iar
comunele Burcioaia şi Adjudul Vechi au fost desfiinţate,
localităţile lor fiind incluse în oraşul Adjud.
Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000.
