Page 1000 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

1000 judeţul VÂLCEA
1. Biserica Bălăneşti, cu hramul "Toţi Sfinţii", este
considerată ca fiind cea mai veche biserică din zona Horezu.
A fost construită pe vremea lui Matei Basarab de către
Mitropolitul Ţării Româneşti, Ştefan şi pictată în 1658 când este
sfinţită de către ctitor, pe vremea domnitorului Mihnea al III-lea.
Este renumită pentru pictura unicat în Europa, ce reprezintă
"Femeia cu coasa".
2. Biserica Horezu este aşezată în centrul oraşului şi
are hramul " Intrarea Maicii Domnului în Biserică" şi reprezintă
o urmă a tradiţiei oraşului-târg din nordul Olteniei. A fost
construită între anii 1800-1804 de către Ioan Ursanu, vataful de
plai din acel timp şi este monument istoric.
3. Biserica Ursani cu hramul "Intrarea Maicii Domnului
in Biserica" si "Sfântul Ioan Botezatorul", construita in anul
1800 de catre Ioan Ursanu, este monument istoric si adaposteste
mormantul marelui om politic, fost prim-ministru al Romaniei,
Ion Gheorghe Duca.
4. Biserica Covreşti cu hramul "Sfântul Vasile" a fost
construită în anul 1826 de Stanciu Covrea. Este monument istoric.
5. Biserica Ceauşu cu hramul "Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril" a fost construită între anii 1821-1861. Nu se
cunoaşte ctitorul. Este monument istoric.
6. Biserica Horezu cu hramul "Naşterea Maicii Domnului"
a fost construită în 1946 de preotul Mateescu Brutuş împreună
cu locuitorii.
7. Biserica Tănăseşti cu hramul "Sfinţii Împăraţi
Constantin şi Elena", este cea mai noua biserică din zonă şi a
fost construită între anii 1997-2000 de locuitorii satului
Tănăseşti, ajutaţi de fiul satului ing. Dutulescu Constantin,
sponsorul principal al lucrărilor.
8. Mănăstirea Hurez (1 km) se află situată la 50 km
vest de Râmnicu Vâlcea pe D.N. 67. Zidită între anii 1690-1693
de către Constantin Brâncoveanu, este cea mai mare fundaţie
a acestui domnitor, iar astăzi reprezintă una dintre cele mai
splendide şi armonioase monumente religioase din România,
fiind înscrisă în patrimoniul U.N.E.S.C.O. Are hramul "Sfinţii
Împăraţi Constantin şi Elena".
9. Mănăstirea Bistriţa cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" este aşezată la poalele munţilor Căpăţânii, la
intrarea în defileul Bistriţei. Ctitorită în secolul al XV-lea de
către fraţii Craiovesti şi restaurată în 1683 de Constantin
Brâncoveanu, deţine moaştele Sfântul Grigorie Decapolitul, a
cărui legendă o puteţi găsi citind, în link-ul cu Peştera Liliecilor.
Este distrusă de domnitorul Mihnea cel Rău, dar ctitorii săi o
refac în 1519. Este avariată de cutremurul din 1838. Domnitorii
Gheorghe Bibescu şi apoi Barbu Ştirbei construiesc aici un
palat voievodal ca reşedinţă de vară, iar în mijlocul curţii înaltă
între 1846-1850 o biserică domnească gen catedrală. Pictura
monumentală din interior poartă semnătura lui Gheorghe
Tătărescu. Tot aici a fost un important centru tipografic, care
în 1508 a tipărit "liturghierul lui Macarie". La Mănăstirea
Bistriţa a existat o binecunoscută şcoală de gramatici, copişti
şi miniaturişti, iar cronicarul Mihail Moxa va scrie prima istorie
universală intitulată "Da-începutul lumii deîntâi până la 1489".
Istoricul Grigore Tocilescu cercetează aici şi depune la
arhivele statului din Bucureşti 120 manuscrise slavone,
greceşti şi româneşti, precum şi 267 carţi slavone, greceşti,
slavo-romană şi româneşti. În timpul războiului de independenţă
(1677-1878), mănăstirea a servit ca spital pentru prizonierii
turci şi pentru răniţii romani, iar apoi corpul de clădiri a fost
destinat unei şcoli de ofiţeri şi subofiţeri unde se vor forma printre Proiecte de investiţii:
alţii generalii Dragalina, David Praporgescu, Eremia Grigorescu,
eminenţi conducători de oşti în primul război mondial.
10. Mănăstirea Surpatele (20 km), cu hramul "Sfânta
Treime " a fost ctitorită de feciorii lui Popa Francu, la începutul
secolului al XVI-lea. Aici găsim o fresca originală rămasă
intactă până în ziua de azi. Se leagă de Mănăstirea dintr-un
Lemn prin intermediul unei cărări, printr-o livadă de pruni.
Mănăstirea dintr-un lemn (21 km), cu hramul "Naşterea Maicii
Domnului" a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu în sec al
XVIII-lea. Legenda spune că această biserică a fost construită
dintr-un singur trunchi de stejar bătrân. În spatele Mănăstirii
încă se mai află câţiva stejari seculari. Mănăstirea deţine o
icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
11. Mănăstirea Jgheaburile (21 km), cu hramul
"Naşterea Maiciii Domnului" a fost ctitorită în secolul al XIV-lea
de către Radu Negru şi reconstruită în secolul XVII de către
Matei Basarab. Răsare într-o vale adânca şi îngustă, mărginită
de rapi înalte şi repezi, împădurite şi alunecoase. Izvorul de
ape sulfuroase întâlnite aici este considerat ca fiind "Izvorul
Tamăduirii", motiv de pelerinaj în această zonă.
12. Mănăstirea Polovragi (25 km), cu hramul "Adormirea
Maicii Domnului" este ctitorită în secolul al XVIII-lea de logofătul
Danciu Paraianu.
13. Mănăstirea Govora (27 km) este retrasă privirii şi
aşezată între dealuri. Existenţa sa este socotită din secolul al
XIV-lea - al XV-lea de pe vremea lui Vlad Dracul, complexul
actual cuprinzând chiliile dinspre est, nord şi vest, turnul
clopotniţei şi biserica. În interiorul bisericii se află o preţioasă
pictură executată de iscusiţii meşteri ai epocii.
14. Schitul Pătrunsa (20 km) a fost construit de către
episcopul Climent în secolul XVIII. Conform legendei,
mănăstirea a fost ridicată în amintirea evenimentului din 1685,
când în urma invaziei turcilor, printre cei care se retrăgeau în
munţi se afla şi mama sa Paraschiva, care la rădacina unui
paltin, i-a dat naştere ctitorului acestui schit. Pe o frumoasă
potecă de munte, se poate ajunge la Schitul Pahomie din
secolul XV şi descoperit după 130 de ani de părintele Veniamin.
Evenimente:
Târgul "Izvorul Tămăduirii", în prima zi de vineri după
sărbătoriile de Paşti
Târgul ceramicii populare "Cocoşul de Hurez" - prima
săptămână a lunii iunie
Zilele oraşului: 1-5 septembrie
Facilităţi oferite investitorilor:
Oraşul Horezu se află situat pe DN 67, 42 km de
municipiul Râmnicu Vâlcea şi la 71 km de Tg. Jiu
De asemenea, prin DN 65 C, se face legătura cu
centrul regional, municipiul Craiova (113 km)
Oraşul este traversat şi de 2 drumuri judeţene
Lungimea străzilor asfaltate este de 26 km
Alimentarea cu apă se face din două surse de suprafaţă,
cu staţii de tratare, lungimea reţelelor fiind de aproximativ
52 km
Apele uzate sunt tratate într-o staţie de epurare cu o
capacitate de 800 mc/zi, iar canalizarea măsoară cca. 12 km
Întreaga localitate este alimentată cu energie electrică
Principalele instituţii care funcţionează în localitate
sunt: Administraţie Financiară - Trezorerie, Judecătorie,
Parchetul de pe lângă Judecătorie, 2 Birouri notariale, Birou
de Poliţie, 3 Agenţii bancare: Banca Comercială Română,
Banca de Dezvoltare şi Raiffeisen Bank, Spital, Liceu, Poştă,
Centrală telefonică digitală cu peste 1500 de numere
Patru servicii de telefonie mobilă: Orange, Connex,
Telekom
Primăria pune la dispoziţia investitorilor români şi
străini o suprafaţă de aproximativ 100 ha de teren pentru
realizarea unor investiţii în domeniul micii industrii şi
meşteşugurilor, concesionarea făcându-se la preţuri convenabile
Concesionare de terenuri pentru dezvoltarea unor
afaceri în domeniul industriei prin înfiinţarea unui Parc Industrial
Concesionarea unor loturi pentru dezvoltarea unor
activităţi turistice - Zonă turistică "Plăieţ"
Reabilitare parţială sistem de alimentare cu apă oraş
Horezu
Reabilitare şi modernizare străzi Scărişoara, Cătunului
şi Bradului, Cătunul Sălişte, sat Romanii de Sus, oraşul Horezu,
judeţul Vâlcea
Reabilitare şi modernizare strada Urşani, sat Urşani,
oraşul Horezu, judeţul Vâlcea
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Ambulatoriului
la Spitalul Orăşenesc Horezu
Reabilitare, modernizare şi dotare Casa de Cultură
"Constantin Brâncoveanu", Horezu
Reabilitare, modernizare şi dotare corpuri B şi C Grupul
Şcolar "Constantin Brâncoveanu", Horezu