PRIMĂRIA POLOVRAGI

Polovragi

Tip: Comuna

Adresa: Str. Drumul lui Burebista, Nr. 128 (Cod postal:217365), Polovragi, Jud. Gorj, Romania

  • 0253-476135
  • 0253-476015

Cuvantul Primarului

Cuvantul Primarului:

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Epure Gheorghe
Viceprimar: Constantinescu Ion
Secretar: Bădița Liliana Elena
Contabil: Popescu Maria

Suprafata: 8495 ha

Intravilan: 718 ha

Extravilan: 7777 ha

Populatie: 2748

Gospodarii: 1745

Nr. locuinte: 1712

Nr. gradinite: 3

Nr. scoli: 1

Numele localitatilor aflate in administratie:

Polovragi, Racoviţa

Asezarea geografica:

Comuna Polovragi este aşezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central sud- vestică a ţării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteană cuprinsă între Bistriţa Vâlcii şi Tismana
Poziţie (în judeţ): partea nord- estică, în Subcarpații Gorjului
Coordonate geografice:
- Latitudine nordică – 45°10’
- Longitudine estică – 23°49’
Altitudine medie: 600 m
Vecini:
- nord-est - comuna Mălaia (județul Vâlcea)
- nord - comuna Mălaia (județul Vâlcea)
- vest - comuna Baia de Fier, comuna Alimpești
- sud - comuna Alimpești, comuna Slătioara (judeţul Vâlcea)
- est - comuna Vaideeni (județșul Vâlcea
Accesul în localitate se face foarte uşor fiind străbătută de DN 67 (Târgu Jiu-Râmnicu Valcea) la sud şi de drumul judeţean 665 desprins din DN 67 pe traseul Horezu- Vaideeni- Polovragi- Novaci- Bumbeşti Jiu

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Zootehnie

Activitati economice principale:

Agricultură
Zootehnie
Principalele culturi agricole (anul 2009):
Porumb boabe - 410 ha
Grâu și secară - 140 ha
Cartofi - 70 ha
Legume - 55 ha
Creșterea animalelor  (capete):
Bovine - 1081
Ovine - 3800
Caprine - 220
Porcine - 980
Cabaline - 189
Servicii:
Turism
Firne reprezentative
Nadina – pensiune turistică
Miraj – pensiune turistică
SC Pentavi Forest SRL – Casa din Salcami - pensiune turistică
SC Evrikasa SRL – Castania - pensiune turistică
SC Stavim SRL – Cheile Oltetului - pensiune turistică
SC Saradavy SRL – Saradavy - pensiune turistică
SC Lardi Forest SRL – Lardi - pensiune turistică
PFA Fasuesu Liudmila – Mili – pensiune turistică
PFA Popescu Maria – Maria – pensiune turistică
PFA Sucitu Ana Maria – Ana Maria – pensiune turistică
Casa Macovei – Casa Macovei - pensiune turistică
SC Mirapet SRL -  Minodora – pensiune turistică
II Udrea Maria – Floare de colt – pensiune turistică
SC Bizicom SRL
SC Zexe SRL
SC Succes Nic Com SRL
SC Happy SRL
SC Lanad Impex SRL
AF Pîrvu Dorin
SC Carlexim SRL
AF Prințipu Ion
AF Popescu N. Constantin
PF Bușe Marian
AF Giurgiu Vasile
AF Turcă Elena
Farmacia Florina
Fruct Alcool SRL
Diana Com SRL
Mags Construct SRL
Ancorex Ind SRL

 

Obiective turistice:

Potenţialul turistic natural - istoric
Este dat în primul rând de aspectul peisajului înfrumuseţat de prezenţa barei calcaroase ce formează abruptul de la contactul muntelui cu depresiunea, de existenţa în aceste calcare a cheilor, peşterilor şi altor forme carstice.
Se remarcă, prin sălbăticia şi spectaculozitatea lor, Cheile Olteţului cu o lungime de 2.000 m. care, prin îngustimea lor, prin verticalitatea şi înălţimea ameţitoare a pereţilor, rivalizează cu vestitele Chei ale Bicazului.
Tot aici se află Peştera Polovragi (Peştera lui Pahomie) cu o lungime de 9.200 m (în care intră şi ramificaţiile), fiind una dintre cele mai lungi din ţară. Electrificată pe o lungime de 700 m., care este deschisă marelui public, peştera prezintă numeroase concreţiuni calcaroase pe care fantezia localnicilor le-a botezat cu diferite nume: Jilţul lui Zamolxe, Cuptorul dacic etc. De altfel credinţa populară susţine că "după înfrângerea dacilor de către romani, zeul protector al acestora - Zamolxe, s-ar fi retras în peşteră plângând soarta poporului său. Picurii din tavan nefiind altceva decât lacrimile sale" (Al. Vlahuţă România Pitorească - 1901). Restul peşterii, cercetată în amănunţime de un colectiv al Institutului Speologic Bucureşti, condus de I. Povară şi G. Diaconu în anii 70, a fost închis, deoarece mulţi falşi speologi intraţi aici au început să devasteze concreţiunile calcaroase foarte bogate în acest sector.
Mai la vest, pe teritoiul comunei Baia de Fier, Cheile Galbenuli, mai puţin impresionante, ascund în interiorul lor cea mai cunoscută peşteră din România - "Peştera Muierilor", cu o mare bogaţie de forme pe care luminile reflectoarelor desenează figuri şi umbre dintre cele mai interesante. Peştera a fost cercetată ştiinţific în perioada 1951 - 1956 de către un colectiv al secţiei de antropologie a Academiei, condus de C.S. Nicolăescu - Plopşor şi ulterior de un colectiv al Institutului Speologic Emil Racoviţă din Bucureşti. Ea prezintă două etaje, unul superior de 640 m, electrificat şi deschis circuitului turistic; altul inferior - de 200 m., nevizitat, fiind rezervaţie speologică.
Un obiectiv turistic al comunei Polovragi, mai puţin cunoscut şi mai greu de vizitat îl reprezintă "Cetatea dacică" de pe platoul Pietrei Polovragiului, pus în evidenţă de săpăturile arheologice din anii 1970 - 1980 de profesorul Floricel Marinescu de la Muzeul Militar Central din Bucureşti. Cetatea situată pe un platou calcaros înconjurat din trei ărţi de abrupturi greu accesibile a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din sec. II - I î. Hr., ce avea aşezare stabilă jos pe terasa Olteţului. S-a propus organizarea unui muzeu în aer liber cu vitrine care să conţină obiectele găsite aici: vase, monezi romane. Obiecte din bronz şi fier, obiecte din piatră şlefuită. Propunerea nu s-a materializat niciodată.
Tot aici este "Crucea lui Ursache" şi "Oborul Jidovilor"- o dolină uriaşă adâncă de 2,5 m. cu pereţii abrupţi despre care se spune ca ar fi funcţionat ca staul pentru vitele oamenilor preistorici. Şi astăzi ea serveşte, primăvara înainte de urcatul oilor la munte, ca obor pentru oile localnicilor. |
Crucea lui Ursache, domină platoul calcaros fiind vizibilă din satul Polovragi. Este cioplită în piatră dură, fiind o mărturie a existenţei Căpitanului de plai Ursache, care a străjuit pe aceste locuri la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX.
Sfânta Mânăstire Polovragi
Sfânta Mânăstire Polovragi este aşezată într-un cadru pitoresc, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani comestibili, amintind de clima blândă a Mânăstirilor Tismana şi Bistriţa.
Mânăstirea şi-a luat denumirea de la localitatea vecină - Polovragi - Această toponimie românească cu rezonanţă particulară, a dat naştere la multe interepretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca medicament; alţii au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alţii au văzut în ea o vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian Sacerdoţeanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credinţele religioase şi practicile medicale răspândite în viţa strămoşilor noştri. În sprijinul acestei opinii ar veni şi faptul că în conştiinţa localnicilor se păstrează tradiţia, conform căreia, zeul dac Zamolxis a locuit în peştera de la Polovragi. În preajma lui se găseau vraci, medici sau preoţi, cunoscători ai cultului dar şi ai tainelor vindecării neputinţelor trupeşti, oferind oamenilor leacuri preparate din plante medicinale răspândite din belşug în flora locală. Scriitorul Alexandru Vlahuţă consemnează această legendă în lucrareasa. "România Pitorească", unde spune că zeul îndemna poporul să-şi apere pământul strămoşesc, "iar stropii ce se preling şi picură şi azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui".

Evenimente locale:

Festivalul Capsunului si produselor locale traditionale – a doua duminica a luni iunie a fiecarui an
Festivalul Sculpturilor in lemn   - 10-19 iulie a fiecarui an
Târgul anual de Sfântul Ilie 14-20 iulie
Hramul Bisericii Racoviţa "Sfinţii Împăraţii Constantin şi Elena" - 21 mai a fiecarui an
Hramul Bisericii Sfintei Mănăstiri Polovragi "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august a fiecărui an
Festivalul castanelor si produselor traditionale – a doua sambata a lunii octombrie a fiecarui an
Hramul Bisericii Polovragi "Sfântul Dumitru" - 26 octombrie a fiecărui an
Hramul Bisericii Racoviţa "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" - 8 noiembrie a fiecărui an

 

Facilitati oferite investitorilor:

ACCESIBILITATE:
Rutieră:
DN = 1; DN 67.
DJ = 1; DJ 665.
DC = 5; DC 22, DC 22A, DC 22B, DC 22C, DC 22D, DC (spre Pasul Curmatura Oltețului).
Feroviară:
Lungime linie CF = 0 km
Staţie /haltă /anul dării în folosinţă: -
Aeriană: 0 Km
Distanţa între oraş /sat reşedinţă şi municipiul reşedinţa de judeţ: 53 km
Distanţa între oraş /sat reşedinţă şi cel mai apropiat oraş: Novaci - 15 km
Conectare la sisteme de transport public interurban: DA. Cursele de călători ce asigură legături directe cu municiiile: Bucureşti, Piteşti, Rm. Vâlcea, Sibiu, Craiova, Tg. Jiu, Petroşani, Hunedoara, Deva, Timişoara, Alba Iulia, Cluj.
Oportunități:
Evoluția potențialului economic este influențată de o serie de factori care pot fi grupați în următoarele categorii principale: dezvoltarea activităților din agricultură și silvicultură, dezvoltarea turismului, stimularea dezvoltării activităților comerciale și agrozootehnice din interiorul comunei Polovragi.
În scopul eliminării disfunctionalităților și dezvoltării activităților economice trebuie avute în vedere aspecte precum:
Atragerea in circuitul economic a resurselor naturale identificate pe teritoriul comunei și susținerea activităților productive.
Având în vedere că localitatea dispune de un areal natural forestier și agricol, dezvoltarea activităților de valorificare complexă a pădurii, dezvoltarea activităților agrozootehnice ca o soluție economică reprezintă o premisă pentru creșterea economică a comunei. Astfel, este necesar ca autoritățile locale să se implice activ în susținerea acestui tip de activitate printr-o strategie de marketing și să susțină pe localnici pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite investitorilor.
Dezvoltarea serviciilor comerciale trebuie privită ca un factor de susținere a activității productive. Acest obiectiv trebuie atins în special prin crearea de unități economice noi și stimularea dezvoltării celor existente, prin adaptarea la noile nevoi. Este de preferat să se stimuleze inițiativa particulară a investitorilor care dispun de capital.
Evoluția în dinamică a producțiilor totale la ha este fluctuantă de la an la an, aceasta fiind influențată de mărimea suprafețelor cultivate și de condițiile climatice specifice fiecărui an.
Ca atare este de preferat să se sporească suprafețele cultivate în special cu soiuri și culturi care dau rezultate economice situate cel puțin în jurul mediei pe județ.
Pentru relansarea economică a comunei Polovragi axată pe valorificarea resurselor solului şi subsolului, a capacităţilor existente şi forţei de muncă din teritoriu, s-au analizat sectoarele de activitate şi a rezultat că şi în viitor profilul economic predominant va fi cel agricol şi forestier.
Potrivit Strategiei de dezvoltare socio-economică a județului Gorj, comuna Polovragi face parte din zona 2 – Montana sud alături de orașul Novaci precum și de alte 6 comune învecinate (Baia de Fier, Bengești-Ciocadia, Bumbești Pitic, Crasna, Mușetești și Săcelu).
Analiza situației existente ca și propunerile pentru dezvoltarea socio-economică a zonei au fost axate pe mai multe domenii principale: agricultura, infrastructura, mediu și resurse naturale, resurse umane și mediu de afaceri, social.
Agricultură - va necesita un complex de măsuri pentru a deveni cu adevărat o activitate economică ce va permite dezvoltarea comunei în următorii 10-15 ani.
Printre principalele propuneri care vizează dezvoltarea agriculturii în perspectivă se numără:
- exploataţii viabile şi asigurarea de servicii necesare acestora;
- formarea unor structuri de producţie corespunzătoare condiţiilor pedoameliorative şi nevoilor de consum ale populaţiei;
- măsuri de protecţie a terenurilor agricole valoroase şi sporire a calităţii solurilor degradate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare şi pedoameliorative;
- formarea profesională a producătorilor agricoli;
- revigorarea suprafeţelor de pajişti naturale şi izlazuri comunale;
- stoparea declinului efectivelor de animale.
Pe baza favorabilităţii naturale şi a potenţialului fondului funciar se apreciază că producţia vegetală va constitui şi în perspectivă o subramură cu posibilităţi ridicate de dezvoltare iar zootehnia se va reface calitativ şi cantitativ pe baza ofertei naturale a suprafeţei agricole.
O atenţie deosebită trebuie să se acorde reabilitării viticulturii, având în vedere faptul că atât solul cât şi climatul judeţului, ca şi al comunei, sunt favorabile dezvoltării podgoriilor în vederea obţinerii unor soiuri de vinuri de calitate superioară.
Industria - va continua să fie slab reprezentată şi în etapa de 10 ani ce va urma, însă influenţele activităţii economice din zone limitrofe se va simţi din plin.
Pe teritoriul comunei industria prelucrătoare poate constitui un sector de creştere economică, opţiunile mergând către: promovarea unor tipuri de activități agro-silvice prin valorificarea resurselor existente, promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea parteneriatului între sectorul privat şi cel public, valorificarea capacităţilor de producţie prin vânzare sau închiriere.
O componentă importantă a strategiei de realizare a unei activităţi economice o constituie dezvoltarea unui sector de servicii puternic şi bine definit faţă de activităţile de producţie propriu-zise. În acelaşi timp va trebui asigurat un echilibru între dezvoltarea producţei şi conservarea calităţii mediului ca suport al unei dezvoltări durabile a comunei.
Dezvoltarea industrială a comunei se apreciază că va parcurge două direcţii principale în etapa de perspectivă:
- asigurarea unor alternative de ocupare a resurselor de muncă ce se vor disponibiliza prin reducerea sau încetarea activităţilor unităţilor industriale din zonele adiacente, reconversia industriei, influenţa unor unităţi pentru reconstrucţia ecologică a ecosistemelor degradate;
- valorificarea resurselor naturale potenţiale şi reabilitarea unor activităţi tradiţionale.
Economia forestieră - va constitui şi în viitor un element important în economia comunei având în vedere faptul că pădurea constituie un ecosistem complex, bine structurat, de mari dimensiuni şi cu caracter permanent care asigură ameliorarea situaţiilor climatice, frânează scurgerile de apă, eroziunea solului şi alunecările de teren; diminuează poluarea, ocroteşte vânatul, protejează agricultura, înfrumuseţează peisajul şi este un cadru favorabil pentru recreerea populaţiei. Pentru exercitarea optimă a funcţiunilor multiple, gospodărirea pădurilor trebuie dirijată prin tratamente adecvate care să permită realizarea compoziţiilor şi formelor structurale cele mai corespunzătoare exercitării funcțiilor de producţie şi de protecţie a mediului.
Conservarea fondului forestier constituie obiectivul major al dezvoltării activităţilor forestiere şi se poate realiza prin:
- păstrarea integrităţii fondului forestier, creşterea acestuia realizându-se pe seama valorificării unor terenuri improprii pentru folosinţe agricole sau a reconstrucţiei ecologice a suprafeţelor afectate de anumite lucrări industriale;
- măsuri şi acţiuni ecologice (conservarea bio-diversităţii, extinderea suprafeţelor de păduri, stingerea torenţilor, ameliorarea funcţiei ecoprotective prin amenajamente silvice);
- îmbunătăţirea zonării funcţionale a pădurilor prin extinderea suprafeţelor protejate;
- diversificarea valorificării altor produse ale pădurii;
- modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului forestier;
- organizarea gestiunii pădurilor private.
Valenţele economice, sociale şi ecologice exprimate prin multitudinea de funcţiuni pe care le îndeplineşte pădurea favorizează formarea şi dezvoltarea unor relaţii intersectoriale între silvicultură şi alte domenii de activitate şi anume:
- agricultură - silvicultură care poate facilita introducerea unui sistem de instalare a vegetaţiei forestiere pe limitele cadastrale, plantarea de perdele forestiere de protecţie în zonele potenţiale, stimularea agricultorilor pentru plantarea terenurilor degradate, reglementarea păşunatului în zonele cu vegetaţie forestieră,
- silvicultură - ecoturism care să permită punerea în evidenţă a potenţialului turistic al pădurii (cooperarea unităţilor silvice cu agenţii de turism pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei de cabane de vânătoare, întreţinerea traseelor turistice de către personalul silvic, dezvoltarea şi modernizarea unei reţele de cantoane silvice care să răspundă unor necesităţi turistice minimale etc.);
- silvicultura - gospodărirea complexă a resurselor de apă care să pună în evidenţă funcţia pădurii pentru asigurarea formării unui regim hidrografic echilibrat şi de reducere a turbidităţii apei, cu implicaţii directe în aprovizionarea cu apă a populaţiei;
- silvicultura - suport al dezvoltării rurale datorită potenţialului ei pentru dezvoltarea anumitor activităţi de valorificare a unor resurse (răchită, ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale, vânat, etc.) sau pentru antrenarea populaţiei la unele lucrări silvice specifice (împăduriri, lucrări de îngrijire a arboretelor, etc.) şi de exploatare - prelucrare a lemnului.
Turismul - evidenţiază faptul că teritoriul comunei are un potenţial serios care trebuie totuşi valorificat prin forme simple, adecvate condiţiilor locale.

Proiecte de investitii:

1. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG
a) Înfiinţarea unui centru productie si procesare şi valorificare la standarde europene a produselor agro-zootehnice (inclusiv lapte, castane, fructe de pădure, căpşuni, legume, fructe, miere de albine etc.)
b) Organizarea producătorilor agricoli în asociaţii profesionale în diferite domenii de activitate
c) Constituirea la nivelul fiecărei localităţi de asociaţii a proprietarilor de terenuri, care să achiziţioneze şi să utilizeze utilaje agricole, în cadrul asociaţiilor, pentru propriile exploataţii agricole
d) Reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti – din satele comunei Polovragi şi din Satul de vacanţă "Luncile Olteţului"
e) Realizarea unei reţele de transport pe cablu, în zonele Poiana Mânăstirii – Crucea lui Ursache – Luncile Olteţului
f) Promovarea şi dezvoltarea transportului local al persoanelor folosind bicicleta şi derivatele acesteia (triciclu,pentru bagaje etc.) în care sens ar trebui creată o infrastructură corespunzătoare constând în:
- piste betonate asfaltate special;
- crearea unui stoc de biciclete în gestiunea primăriei, care să poată fi închiriate de doritori sau de cei care vizitează comuna;
- crearea unei reţele de magazine şi ateliere de piese de schimb şi reparaţii specifice;
- locuri de parcare corespunzătoare în locurile aglomerate etc.
g) Amenajarea pe dealurile apropiate a unor trasee de cicloturism, mountainbike, trasee de turism ecvestru şi pedestru etc., de diferite nivele de dificultate
h) Realizarea de sisteme modulare de canalizare şi epurare bio-bacteriologică din satele comunei Polovragi şi Satul de vacanţă "Luncile Olteţului"
i) Program integrat de valorificare a arhitecturii tradiţionale prin cointeresarea proprietarilor în păstrarea, reabilitarea şi integrarea în circuitul turistic rural a caselor ţărăneşti
j) Conservarea obiectivelor din vechile centre rurale şi restaurarea clădirilor de interes arhitectonic: şcoli vechi, centre de cultură, crearea şi amenajarea Muzeului Satului Polovrăgean etc.
k) Revitalizarea vechilor meşteşuguri tradiţionale – împletituri, sculptură, lemn artizanal etc.
l) Construirea pe domeniul public de utilităţi sanitare (sanatorii) necesare în primul rând bătrânilor
m) Centru local de investigaţii medicale în ambulatoriu
n) Amenajare şi modernizare structuri de îngrijire şi asistenţă socială
o) Realizarea de locuinţe sociale
p) Realizarea de tabere şcolare
q) Lucrări de corectare torente şi pâraie
r) Protejarea şi administrarea eficientă a ariilor naturale protejate
s) Crearea şi amenajarea unor parcuri naturale şi de recreare precum şi a unor spaţii de joacă pentru copii
t) Centru de zi pentru persoane cu dizabilităţi
u) Realizarea unui sistem informatic la nivel local pentru:
- un management informatizat, eficient, integrat,
- realizarea arhivei electronice
- promovarea zonei
v) Realizarea unui sistem informatic geografic pentru baza de date a comunei Polovragi
Proiecte de investiţi
Înființare rețea cu apă în cătunul Rudărie, sat Polovragi și înființare sistem de canalizare și stație de epurare ape uzate menajere în satul Racovița și Polovragi, comuna Polovragi, județul Gorj. PNDR
Înființare Grădiniță cu program prelungit, prin modernizare reabilitare și dotare Grădiniță nr. 1 comuna Polovragi, județul Gorj, construire centrală termică și anexă împrejmuire și amenajare teren PNDR
​Modernizare drumuri sătești în comuna Polovragi, județul Gorj PNDR
Dotarea Căminului Cultural și a Ansamblului Folcloric Cheile Oltețului din comuna Polovragi, județul Gorj PNDR
Extindere rețele de canalizare menajeră în satul Polovragi, comuna Polovragi, județul Gorj PNDL
Modernizare drumuri sătești, comuna Polovragi, județul Gorj PNDL
Modernizare, reabilitare și dotare Școala Primară nr. 2 Rudari în sat Polovragi, comuna Polovragi, județul Gorj. PNDL

Afaceri Locale

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management Sistem. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.