Localitate: Biharia

Judet: Bihor

Ţara: Romania

Cod postal: 417050

Telefon: 0259-369701, 369716

Fax: 0259-369701, 369716

Url: http://www.comunabiharia.ro


Persoane din institutie:

Primar: Nagy Gizella
Viceprimar: Nemeş Francisc
Secretar: Csidre Bianca
Contabil: Lovasz Emese

Suprafata: 5837,49 ha

Intravilan: 703,17 ha

Extravilan: 5134,32 ha

Populatie: 3865

Gospodarii: 1674

Nr. locuinte: 1794

Nr. gradinite: 4

Nr. scoli: 3

Numele localitatilor aflate in administratie:

Biharia, Cauaceu

Asezarea geografica:

Comuna Biharia se găseşte în România, în partea de vest a judeţului Bihor, pe şoseaua naţională Oradea - Satu-Mare, delimitată la nord de comuna Tămăşeu, la sud de Dealurile Oradiei, la est de comuna Cetariu, la vest de comuna Borş. Se găseşte pe malul stâng al pârâului Cosmo, afluent al Barcăului, la nord de Oradea (la 14 km). Este traversată de calea ferată şi de drumul judeţean 191 Biharia - Marghita
La Biharia se poate ajunge, pe cale ferată, pe drum public şi se găseşte la 22 km de aeroportul din Oradea.

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Creşterea animalelor

Activitati economice principale:

Comerţ
Industrie

Obiective turistice:

Cetatea de pământ Cetatea Biharia pe vremuri, a devenit reşedinţa de judeţ, ce a dat numele judeţului. Cetatea ei uriaşă de pământ, a devenit cel mai impozant monument de această natură a ţării noastre. Importanţa locului deja şi în epoca bronzului l-au cunoscut locuitorii de atunci ai satului, drept dovadă este şi mormanul de pământ de formă ovală (neregulată), ridicată pe terasa pârâului Cosmo, acesta fiind construit printr-o muncă apreciabilă, cu o mare probabilitate în scopuri defensive.
Acesta este cunoscut de localnici cu denumirea de Cetatea Fetelor. Legendele legate de acesta sunt puse în legătură cu cuceririle turceşti, fie că aici au fost refugiate fetele din faţa turcilor, fie că turcii aici au ţinut în robie femeile prinse. Cetatea de pământ însăşi se găseşte la vest de Cetatea Fetelor, intersectând-o pe acesta cu zidul ei exterior, a fost construită într-o dimensiune şi azi apreciabilă.
Suprafaţa ei este de 4,7 ha. Este o suprafaţă dreptunghiulară având mărimea de 115 x 150 metri, care este înconjurată de un şanţ cu lăţimea de 15-20 metri şi cu înălţimea de 5-7 metri.
Nu este cunoscut cine şi când l-a construit. Diferă de construcţiile asemănătoare prin planul ei dreptunghiular, prin urmare constructorii ei se pare că n-au fost avarii. Dimensiunile sale uriaşe ne indică un număr mare al localnicilor şi oricum a fost centrul unui conducător ce îşi exercita stăpânirea peste un teritoriu mai mare, încă înainte de întemeierea statului maghiar.
După părerea istoricilor a fost construită de slavi bulgari în secolul al IX-lea. Conform legendei pe vremuri a fost cetatea lui Menumorut. După întemeierea statului maghiar a devenit cetate - reşedinţă de judeţ, a judeţului Bihor, din cadrul sistemului de judeţe înfiinţate de Regele Ştefan. Comandantul trupelor judeţului a avut şi atribuţii de judecător, a controlat târgurile şi cu asemenea ocazii a pus în circulaţie noile monede, respectiv a strâns impozitele regale. Supuşii lui direcţi au fost aşa numiţii iobagi de cetate, care au îndeplinit sarcini militare. Ei erau deserviţi de populaţia cetăţii aparţinând categoriei semilibere (alimente, haine, arme), în cazul nostru locuitorii dinafara cetăţii, cei din Biharia care dispuneau de biserică parohială, precum şi cei din Cetariu şi Cauaceu.
Cetatea totodată a fost şi centrul episcopiei (1061), şi după ce a fost mutat centrul judeţului în Oradea. Tot cetatea a fost şi centrul principatului ce a fost creat pentru principele Imre. Acest rol şi-a păstrat şi în secolul următor. Devastările unor popoare migratoare din secolul al XI-lea au dovedit, că în ciuda gardurilor de scândură trase pe acoperişurilor de pe punctele înalte întărite cu grămezi de pământ, nu sunt capabile să asigure o siguranţă corespunzătoare a cetăţii. Cu toate că pe mormanele de pământ în secolul al XII-lea au fost ridicate ziduri de piatră, rolul militar al cetăţii a decăzut în mod definitiv. În 1514 şi în 1704, cu ocazia luptei pentru libertate a lui R kóczi Ferenc al II - lea, încă a îndeplinit rol militar, dar mormanele de pământ impunătoare niciodată n-au asigurat apărare corespunzătoare celor ce s-au adăpostit în spatele lor. În 1709 cetatea a fost definitiv părăsită.
În 1896, la comemorarea unui mileniu de la intrarea maghiarilor, în partea centrală a cetăţii a fost ridicată o coamă, pe care s-a aşezat o pasăre turul din bronz. Acesta după 1919 a dispărut, până azi a mai rămas din monument doar postamentul. În zilele noastre pe o parte a cetăţii, funcţionează un teren de fotbal, prin anii 1970 a fost locul unor întâlniri ale tineretului, iar după schimbările din 1989 este locul de organizare al Întâlnirii Tineretului la Cetate.
Monumentul G sp r Andr sDupă înfrângerea luptei pentru libertate aici a găsit refugiu şi linişte generalul de revoluţie G sp r Andr s (1803-1884). A fost căpitanul regimentului de roşiori al armatei regal-imperiale ce purta numele ţarului Nicolae al 9-lea, dar la izbucnirea revoluţiei a renunţat la grad, a intrat în garda naţională unde a ajuns până la gradul de general. Însă cunoscând "proclamaţia de independenţă", după cum scrie Klapka: "parţial s-a retras şi apoi n-a mai îndeplinit servici". Întâi a fost condamnat la moarte, iar apoi sentinţa a fost moderată la zece ani de detenţie. S-a eliberat din închisoare după un an jumătate şi s-a stabilit la Biharia. Până în 1868 a fost diriginte de postă, iar între 1868-1875 a fost deputatul circumscripţiei Bihor.
Rămăşiţele pământeşti i-au fost mutate în 1999 la un nou loc, iar pe noul mormânt în 27 noiembrie 1999 au fost aşezate florile pietăţii şi de către Habsburg Otto, fiul său Gheorghe şi soţia Eilika.
Csokonai Vitéz Mih ly
În a doua zi de Crăciun a anului 1792 comunitatea din Cauaceu l-a avut ca oaspete, pe renumitul poet maghiar Csokonai Vitéz Mih ly. Se pare că numai în a doua zi de Crăciun a fost aici. După cercetările lui Péter I. Zolt n, el s-a apropiat de sat dinspre Debreţin, şi fiindcă atunci încă biserica nu avea turn, ci doar o clopotniţă scundă din lemn, din cauza zăpezii mari şi a necunoscutului l-a cuprins o nesiguranţă în privinţa direcţiei drumului de urmat. Mergând pe jos îndoielnic, s-a întâlnit cu un om din Biharia, pe care l-a întrebat: "B csi, messze van Kov csi?" ("Nenea e departe Cauaceul?"- joc de cuvinte în lb. maghiară -n.trad.) şi la această întrebare l-a liniştit, respectiv l-a îndrumat pe studentul din Debreţin bărbatul necunoscut. Această întrebare a lui Csokonai, încă şi azi trăieşte şi e folosită ca o expresie a celor din Cauaceu, ca o moştenire ce ne-a rămas de la Csokonai.
Trecerea lui pe aici e marcată azi doar de placa de marmură comemorativă, şi anecdota, ce se răspândeşte oral printre copiii şi tinerii de azi din Cauaceu.

Evenimente locale:

Zilele localităţii Biharia
Festivalul vinului
Balul strugurilor

Facilitati oferite investitorilor:

Infrastructura Reţelele de utilităţi existente în localitate şi gradul de dezvoltare al acestora:
Grad de ezvoltare(%); Locuinţe racordate (nr)
Instalatii apă potabilă 72; 546
Conductă de gaz 14; 280
Reţele electrice 98,66; 1324
Reţea telefonică 58; 78
Televiziune în cablu 2,23; 30
Reţea de drumuri intravilană 16,514 ha, din care pavat 8 km nepavat 8, 514 km. Reţeaua de drumuri completă: 30,131 ha
Protecţia mediului: În Biharia este rezolvată colectarea deşeurilor, dar încă nu este rezolvată epurarea apei, prelucrarea deşeurilor şi a deşeurilor periculoase.

Proiecte de investitii:

Asfaltare străzi
Staţie de epurare şi canalizare
Construire locuinţe sociale
Reabilitare şi modernizare Cămin Cultural

Tip Nume Data adaugarii Statut Actiune