Localitate: Targu Mures

Judet: Mures

Ţara: Romania

Cod postal: 540026

Telefon: 0265-263211

Fax: 0265-268718

Url: http://www.cjmures.ro/


Persoane din institutie:

Preşedinte: Péter Ferenc
Vicepreşedinte: Alexandru Cîmpeanu
Vicepreşedinte: Ovidiu Dancu
​Secretar: Paul Aurelian Cosma

Suprafata: 6.714 km²

Populatie: 550846

Numele localitatilor aflate in administratie:

UNITĂŢI ADMINISTRATIV TERITORIALE: 102

  • municipii: 4

  • oraşe: 7

  • comune: 91
     

    Scurt istoric – Judeţul Mureş: primele urme privind locuirea umană a judeţului Mureş datează din epoca neolitică (5500-2200 î.e.n.) reprezentate fiind de descoperirile arheologice de pe teritoriul a peste 30 de localităţi situate pe Valea Mureşului şi pe cele două văi ale Târnavelor.
    Existenţa unei civilizații dezvoltate pe aceste meleaguri este dovedită de urmele materiale de origine tracică (neam care popula Peninsula Balcanică,din care făceau parte şi dacii nord-dunăreni) din epoca bronzului (2200-1200 î.e.n.), reprezentate prin uneltele, armele, vasele, podoabele şi obiectele de cult descoperite pe suprafaţa a peste 40 de localităţi ale actualului judeţ. O descoperire arheologică de mare importantă şi valoare din această perioadă este depozitul de bronz de la Suseni. Printre descoperirile arheologice din acest sit face parte şi Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al judeţului, figurând pe actuală stemă a judeţului Mureş. Dovadă incontestabilă a dezvoltării civilizaţiei din acest spațiu este şi depozitul de obiecte de bronz (seceri, lame de fierăstrău, arme, podoabe) descoperit în Câmpia Transilvaniei la Valea Rece, în anul 1960. Greutatea obiectelor descoperite este de 252 kg fapt care situează depozitul pe locul 5 în România în ierarhia descoperirilor de gen.
    În cursul secolului VI î.e.n. în Transilvania pătrund triburile scitice menţionate şi de istoricul grec Herodot în lucrarea sa Istorii. Tot în acest context apare pentru prima dată numele râului Mureş sub forma de Maris. O altă perioadă istorică bine reprezentată pe teritoriul judeţului este a doua vârstă a fierului numită şi La Tene dacic (300 î.e.n. -106 e.n), descoperirile arheologice de la Saeş (tezaur de argint), Lechinţa de Mureş (depozit de unelte agricole), Cristeşti (brăzdare de fier și săbii încovoiate ), Corunca (râşniţe şi ceşti) şi Sighişoara (fragmente ceramice) sunt în mare parte obiecte provenite de la populația autohtonă dacică.
    După cucerirea Daciei de către romani (105-106 e.n.) zona Mureşului superior este integrată în provincia romană Dacia Superior, pe cursul Mureşului şi a afluenţilor staţionând mai multe unităţi militare romane la: Cristeşti, Brâncoveneşti, Călugăreni, Sărăţeni, Sighişoara, etc. După retragerea romanilor la sud de Dunăre (în jurul anilor 270-274 e.n.) fosta provincie este invadată de populaţiile germanice, printre care goţii ( conform descoperirilor din necropola de la Sântana de Mureş) şi gepizii. Secolul V marchează apariţia avarilor iar din secolul VI are loc aşezarea slavilor în Transilvania (una dintre cele mai semnificative aşezări s-a descoperit la Moreşti). De la sfârşitul secolului IX datează prezenţa triburilor maghiare care s-au organizat în regat creştin la începutul mileniului II, în 1001, cu încoronarea regelui Ştefan I.
    Judeţul Mureş este atestat documentar din 1409, an în care regele Sigismund de Luxemburg a dezlipit acest ţinut de ţinutul Ciucului, oferindu-i administraţie proprie. În 1462, regale Matei Corvin întăreşte hotărârea lui Sigismund prin diploma de la Mediaş, confirmând prin aceasta dreptul locuitorilor de a-şi alege judecători şi conducători în război.
    Centrele comerciale şi meşteşugăreşti din care se vor dezvolta târgurile medievale, obţin, începând cu secolul al XIV-lea, privilegii şi autonomii, unele dintre ele devenind adevărate centre urbane. Oraşul Târgu-Mureş, de exemplu, este pomenit, pentru prima oară în documentele timpului, în anul 1332, sub denumirea de Novum Forum Siculorum (Noul târg al secuilor), devenind principalul centru economic al zonei, cu o viaţă spirituală şi culturală bogată. În anul 1616, Târgu Mureşul a obţinut rangul de oraş liber regesc.
    Oraşul săsesc Sighişoara, din sudul judeţului, a fost şi el un însemnat centru industrial şi comercial, cu bresle puternice şi care a păstrat până în zilele noastre unele structuri medievale.
    Secolele XVIII şi XIX au marcat o perioadă de linişte şi prosperitate sub dominaţia Habsburgilor. Mai multe personalităţi ale iluminismului ardelean au activat la Târgu Mureş. Printre cele mai importante îi amintim pe Petru Maior - istoric, filolog, membru fondator al Şcolii Ardelene şi protopop greco-catolic în localitatea Reghin, pe scriitorul Aranka György - fondatorul Societăţii de limba maghiară şi pe istoricul Georg Daniel Teutsch - episcop Lutheran, reprezentantul mişcării naţionale săseşti, fondator al primului gimnaziu săsesc din Sighişoara şi totodată al primei reviste ştiinţifice germane din Transilvania Verein für Siebenbürgische Landeskunde, Teleki Sámuel, întemeietorul bibliotecii cu acelaşi nume, care era şi cancelarul Transilvaniei. El a sprijinit modernizarea educaţiei publice şi a fost sponsorul generos al vieţii culturale transilvane pe perioada vieţii sale. Biblioteca Teleki este cea mai importantă colecţie de literatură iluministă din Europa centrală. În liceul reformat a studiat şi a predat mai târziu faimosul matematician Bolyai János, inventatorul geometriei neeuclidiene.
    Structura administrativă din epoca medievală, din această zonă a Transilvaniei, având ca unităţi comitatul şi scaunele secuieşti, s-a păstrat nealterată, dar cu unele mici modificări, până la Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918. Pe teritoriul actualului judeţ a funcţionat un comitat – Mureş -Turda, cu reşedinţa la Târgu-Mureş - şi mai multe părţi de comitate, precum Târnava Mică (reşedinţa la Târnăveni), Târnava Mare (reşedinţa la Sighişoara), Cluj şi Turda-Arieş.
    După amintitul eveniment din 1918, Transilvania se integrează în structura administrativă a României întregite, care, din 1924, avea ca unitate de bază judeţul. Teritoriul fostului judeţ Mureş era mai restrâns faţă de cel actual, dar cuprindea şi zona Topliţa - Borsec, fiind învecinat cu judeţele Târnava Mică, Turda, Cluj, Năsăud, Neamţ, Ciuc şi Odorhei.
    Instaurarea regimului comunist s-a manifestat şi prin impunerea modelului sovietic de împărţire administrativă a României. În 1950 a fost creată Regiunea Mureş, care îngloba teritoriul de odinioară al judeţului Mureş la care au fost adăugate raioanele Gheorgheni, Ciuc şi Odorhei. În 1952, conform sugestiilor sovietice, sistemul a fost din nou organizat, înfiinţându-se Regiunea Autonomă Maghiară cu reşedinţa la Târgu Mureş. Regiunea a fost alcătuită din fosta Regiune Mureş precum şi raioanele Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc. Populaţia majoritar maghiară beneficia de o largă autonomie culturală (de ex. limba maghiară era a doua limbă oficială). Ea a suferit modificări în anul 1960, când s-a născut Regiunea Mureş - Autonomă Maghiară, formată din fosta Regiune Mureş şi raioanele Luduş şi Târnăveni (părţi din Regiunea Cluj).
    În 1968, Guvernul României a reintrodus modelul administrativ interbelic, modelul sovietic al regiunilor şi raioanelor fiind desfiinţat. În acelaşi an s-au trasat şi limitele actuale ale judeţului Mureş. Reşedinţa a rămas municipiul Târgu Mureş, iar pe lângă municipiul Sighişoara alte oraşe ale judeţului erau Reghin, Târnăveni, Luduş, Sovata şi ulterior Iernut. După căderea regimului comunist s-au înălţat la rang de municipiu oraşele Reghin şi Târnăveni, iar după 2000 mai multe localităţi au devenit oraşe (Deda, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, Sărmaşu şi Ungheni). În prezent, judeţul are 91 de comune şi 460 de sate.

Asezarea geografica:

Judeţul Mureş are o suprafaţă totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafaţa totală a ţării. Numele judeţului provine de la râul Mureş, râu care străbate judeţul de la NE la SV. 
Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transilvaniei, între culmile Munţilor Călimani şi Gurghiu, până în Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a judeţului este dată de râul Mureş care îl străbate de la NE către SV, pe o distanță de 140 km, şi care împrumută judeţului şi numele.
Judeţul Mureş se învecinează cu alte şapte judeţe. La nord-est cu judeţul Suceava pe o distanţă 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanţă de 130 kilometri se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcţia nord-sud de Munţii Călimani, cu defileul Mureşului între Topliţa şi Stânceni, respectiv Munţii Gurghiului până aproape de Sovata, traversând apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecţia acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică, judeţul Mureş se învecinează pe o porţiune de 20 km cu judeţul Braşov. În partea de sud-vest, pe o distanţă de 80 de km se învecinează cu judeţul Sibiu. Limita cu acest judeţ începe la intersecţia dintre Târnava Mare şi Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă Daneş, Mureş apoi urmează linia descrisă de Târnave (2) până în apropiere de sud-vestul orașului Târnăveni. Hotarul cu judeţul Alba, lung de 40 km, este cuprins între Târnava Mică şi râul Mureş şi se află în partea de sud-vest a județului Mureș. La confluenţa Arieşului cu Mureşul începe graniţa cu judeţul Cluj, în partea de vest a judeţului Mureş, şi traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distanţă de aproape 60 km. În partea de nord pe o distanţă de 100 km, judeţul Mureş se învecinează cu judeţul Bistrița-Năsăud linia de demarcaţie dintre cele două judeţe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpaţii interni iar spre final Munţii Călimani la o altitudine de 2000 m. Moderată de specificul geografic, clima judeţului Mureş este una temperat-continentală.

Activitati specifice zonei:

Agricultura este a doua ramură în economia judeţului şi are o tradiţie îndelungată. Suprafaţa agricolă a judeţului Mureş este de 411.240 ha şi reprezintă 61% din suprafaţa totală a judeţului. Producţia agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente, cultura vegetală şi creşterea animalelor. Principalele culturi sunt: plante tehnice (sfecla de zahăr, in şi cânepă, tutun, hamei), cereale (orz, orzoaică, grâu, porumb, secară, etc.), legume, fructe, viţă de vie. Zootehnia este prezentă prin crescătoriile de porcine, bovine, ovine şi păsări.

Activitati economice principale:

Dezvoltare economică:

Industria este ramura cu ponderea cea mai mare în economia judeţului Mureş (41%) iar raportat la totalul numărului de unităţi economice din judeţ, un procent de 19,83%.
Dispunând de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice, care se caracterizează printr-o varietate a ramurilor producătoare, cu specializări de importanţă naţională, între care se pot menţiona:

  • industria extractivă a gazului metan;

  • industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este una dintre cele mai dezvoltate ramuri de profil; producţia de mobilier şi instrumente muzicale reprezintă cele mai importante puncte de acest tip din ţară (în special, calitatea şi tradiţia viorilor fabricate în Reghin, apreciate la nivel naţional şi internaţional);

  • industria chimică şi producţia de medicamente este reprezentată în municipiile Tîrgu-Mureş şi Tîrnăveni, unde se produc îngrăşăminte chimice, carbid, produse chimice anorganice de bază, anti-dăunători, dar şi medicamente – producţia cărora a cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, devenind o ramură de bază în industria judeţului;

  • prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice care reprezintă producţia de anvelope din oraşul Luduş, respectiv trei firme producătoare de mase plastice din Tîrgu-Mureş;

  • industria alimentară, băuturi.

  • industria textilă - încălţăminte şi confecţii din textile şi piele (în municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara).

  • produse din minerale nemetalice - geamuri, sticlărie, cărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construcţii, alte materiale de construcţii, sticlă decorativă, porţelan, faianţă, producţia de geamuri trase (2 mm grosime), sticlărie, cărămizi, blocuri ceramice, ţigle, poame şi olane din argilă, var şi prefabricate din beton armat. Tot în ramura produselor din minerale nemetalice se include şi producţia ceramică - faianţă menaj, sticlă şi porţelan fosfatic (municipiul Sighişoara).

  • maşini, echipamente, aparate electrice (Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Reghin, Luduş).

  • Ungheni – profil industrial (Parc Industrial Mureş).
    Agricultura este a doua ramură în economia judeţului şi are o tradiţie îndelungată. Suprafaţa agricolă a judeţului Mureş este de 411.240 ha şi reprezintă 61% din suprafaţa totală a judeţului. Producţia agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente, cultura vegetală şi creşterea animalelor. Principalele culturi sunt: plante tehnice (sfecla de zahăr, in şi cânepă, tutun, hamei), cereale (orz, orzoaică, grâu, porumb, secară, etc.), legume, fructe, viţă de vie. Zootehnia este prezentă prin crescătoriile de porcine, bovine, ovine şi păsări.
     

Obiective turistice:

Turismul - diversitatea potenţialului turistic natural şi antropic permite desfăşurarea unor forme variate de turism în judeţul Mureş, astfel putem menţiona:

  • turismul staţionar (de sejur) - este concentrat în ariile subcarpatice sau premontane, în zonele din culoarul Mureşului şi în staţiunile balneoclimaterice, între care cea mai importantă este Sovata;

  • turismul balneoclimateric - este prezent în staţiunea Sovata (de importanţă internaţională) la care se adaugă staţiunile de importanţă naţională şi locală Sângeorgiu de Mureş, Ideciu de Jos şi Jabeniţa;

  • turismul pentru sporturi de iarnă - posibilităţi de practicare a schiului există în staţiunea Sovata în perioada noiembrie-martie. În staţiune este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1 km, aflată la o altitudine de 600-900 m;

  • turismul itinerant - este favorizat de diversitatea capacităţilor de cazare existente pe raza judeţului;

  • turismul cinegetic - este favorizat de menţinerea unei faune cinegetice valoroase de cervide, urside şi suite, dintre care, fără a se afecta echilibrul ecologic la nivelul speciilor, se pot recolta, într-un cadru perfect controlat şi organizat, exemplare de excepţie. Un interes deosebit chiar şi pentru turismul internaţional, prezintă Munţii Călimani şi Gurghiu;

  • turismul piscicol - este concentrat nu numai în ariile montane, dar şi în zona iazurilor din Câmpia Transilvaniei;

  • turismul cultural - are ca motivaţie existenţa unui valoros patrimoniu cultural-istoric şi etnografic-folcloric cu un caracter original, chiar de unicat (complexe arhitectonice urbane între care Târgu Mureş şi Sighişoara sau arii cuprinse în zonele de podiş şi subcarpatice cu un fond cultural-istoric cu dispersie mare);

  • turismul de sfârşit de săptămână - cele mai tipice areale de concentrare a amenajărilor turistice pentru această formă de turism sunt cele de pe valea Gurghiului, Defileul Deda-Topliţa şi Sovata;

  • turismul de afaceri - se dezvoltă pe măsura implementării în România a standardelor internaţionale şi a introducerii aquis-lui comunitar european. Locaţii - Târgu Mureş, Sighişoara şi Sovata;

  • turismul rural/ agroturismul – potenţialul turistic natural se concentrează în partea nord-estică a judeţului, în comunele montane şi subcarpatice. În judeţul Mureş au fost declarate sate turistice următoarele localităţi: Gorneşti, Bezid (com. Sângeorgiu de Pădure), Lunca Bradului, Stânceni, Neagra (com. Lunca Bradului), Răstoliţa, Gălăoaia (com. Răstoliţa), Borzia (com. Răstoliţa). Potenţiale sate turistice sunt Gurghiu, Lăpuşna (com. Ibăneşti).

Din punctul de vedere al efectelor pe care le are asupra gospodăriilor ţărăneşti, agroturismul apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural, mai ales în zonele cu condiţii grele de viaţă cum sunt cele din zona montană.
Satul din această parte a ţării reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naţionalităţilor conlocuitoare, realizând o simbioză plină de originalitate.
În judeţul Mureş se află sate deosebit de interesante prin valorile etno-folclorice, meşteşuguri, gastronomia tradiţională, produsele de creaţie artistică şi prin deţinerea unor valori recunoscute istorice sau culturale, aşa cum sunt satele pe teritoriul cărora se află biserici fortificate săseşti, sate turistice vitipomicole, pastorale, sate care sunt adiacente unor rezervaţii naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite. Începuturi ale acestei forme de turism se regăsesc pe Valea Mureşului, la Câmpul Cetăţii şi în zona Sighişoarei.
Atracţiile turistice ale judeţului reprezintă un şir preţios de monumente ale naturii, istorice şi culturale, cele mai însemnate sunt:

  • Defileul Muresului;

  • Vf. Muntos Scaunul Domnului - situat in apropierea comunei Rastolita, din muntii Calimani;

  • Parcul Naţional Călimani;

  • Padurea de stejari seculari de la Mociar, com. Ghurghiu;

  • Staţiunea Sovata;

  • Muntele de sare de la Sovata;

  • Staţiunea balneară Sîngeorgiu de Mureş;

  • Staţiunea balneară Ideciu Băi;

  • Băile sărate de la Jabeniţa;

  • Rezervaţia de lalea pestriţă de la Vălenii de Munte;

  • Parcul Natural Poiana Narciselor;

  • Parcul dendrologic Gurghiu;

  • Rezervaţia peisagistică Seaca;

  • Cetatea din Iernut;

  • Oarba de Mureş – terasă amenajată în memoria celor 11.000 de eroi căzuţi;

  • Castelul Bethlen din Cris;

  • Castelul Bornemissza de la Gurghiu;

  • Castelul Kemeny de la Brâncoveneşti;

  • Castelul Teleki din Dumbrăvioara;

  • Castelul Teleki din Gorneşti;

  • Castelul de vânătoare de la Lăpuşna;

  • Castelul Ugron de la Zau de Câmpie;

  • Castelul Rhedey de la Sîngeorgiu de Pădure;

  • Castelul Bethlen din Bahnea şi Criş;

  • Rezervaţia cu bujori de stepă de la Zau de Câmpie;

  • Rezervaţia de stejar pufos din Sighişoara;

  • Cetatea taraneasca Saschiz din Saschiz;

  • Complexul medieval din Sighisoara ( part. patrimoniu universal UNESCO);

  • Staţiunea balneoclimaterica Sovata;

  • Sinagoga – locaş de cult al evreilor, str. Aurel Filimon, Tîrgu-Mureş;

  • Palatul Culturii, Tîrgu-Mureş;

  • Palatul Administrativ, Tîrgu-Mureş;

  • Palatul Apollo, Tîrgu-Mureş;

  • Casa Teleki, Tîrgu-Mureş;

  • Biblioteca Zeleki-Bolyai, Tîrgu-Mureş;

  • Teatrul Naţional – Tîrgu-Mureş;

  • Cetatea Medievală - Tîrgu-Mureş;

  • Muzeul Judeţean Mureş cu secţiile specifice care funcţionează în clădiri de patrimoniu de categorie A – Ştiinţele Naturii (str. Horea, nr.24), Etnografie şi Artă Populară (Palatul Toldalagi, P-ţa Trandafirilor, nr.11);

  • Muzeul Etnografic Reghin;

  • Muzeul Petőfi din Albeşti;

  • Platoul Corneşti / Grădina Zoologică/ trenuleţul cu linie îngustă pentru copii - Tîrgu-Mureş;

  • Complexul de agrement Week-end, Tîrgu-Mureş;

  • Hipodromul, Tîrgu-Mureş;

  • Perle bisericeşti de confederaţii religioase diferite, cu o valoare istorică incontestabilă 

Evenimente locale:

EVENIMENTE importante

A.Zeci de mii de cărți îi așteaptă pe mureșeni la prima ediție a Salonului de carte Bookfest
Prima ediție a Salonului de Carte Bookfest Mureș va avea loc în luna aprilie și este evenimentul unde cititorii vor avea ocazia să se întâlnească cu cele mai bune cărți, la cele mai bune prețuri, dar și cu unii dintre cei mai renumiți autori ai momentului.
Circa 30.000 de volume îi așteaptă pe vizitatorii Bookfest Mureș, majoritatea cu reduceri substanțiale față de prețul din librării, aduse de cele mai importante edituri din țară. Prima ediție Bookfest Mureș a pregătit lansări, dezbateri, întâlniri cu autorii, cât și cinematograful de artă gratuit.
Intrarea în cadrul salonului, cât şi la toate evenimentele ce vor avea loc în perioada acestuia va fi gratuită. Programul zilnic va fi între orele10:00 şi 20:00.
Asociația Editorilor din România (AER) și Consiliul Județean Mureș organizează evenimentul Bookfest, sub egida Federației Editorilor din România.
Asociaţia Editorilor din România a fost fondată în 1991 şi este principala asociaţie profesională a editorilor de carte din România, care reuneşte editori din toate domeniile de interes cultural.
Asociaţia Editorilor din România îşi propune în mod special să promoveze lectura de carte de calitate şi scrisul, să uşureze accesul cititorilor la carte din punct de vedere material şi informaţional contribuind astfel la o liberă circulaţie a ideilor, precum şi la integrarea culturii şi limbii române în circuitul mondial de valori.
B.GALA PREMIILOR UNITER 2014, la Tîrgu Mureș

În 28 aprilie, Palatul Culturii din Tîrgu Mureș va găzdui ediția 2014 a Galei Premiilor Uniter, unul dintre cele mai importante programe ale Uniunii, inițiat și coordonat de Ion Caramitru.
GALA PREMIILOR UNITER se desfășoară anual, începând din 1991, acordând distincțiile Uniunii pentru fiecare an calendaristic încheiat. Decernarea premiilor se face după principiul nominalizărilor stabilite de un juriu de selecție. Dintre aceste nominalizări, un alt juriu decide, în seara Galei, prin vot secret, câștigatorul fiecărui premiu.
Cele mai bune spectacole, impresionante regii, cele mai proaspete debuturi şi cele mai luminoase scenografii ale anului 2013 vor fi răsplătite de juriul de selecţie, format în 2014 din Andreea Dumitru, Sebastian Vlad Popa şi Ionuţ Sociu, care caută, în toată țara, cele mai incandescente şi dinamice valori ale realităţii teatrale româneşti.
GALA PREMIILOR UNITER beneficiază, în 2014, de parteneriate cu Teatrul Național Tîrgu Mureș și Consiliul Județean Mureș, iar la nivel național, colaborările cu Televiziunea Romană și Radiodifuziunea Română fac posibilă transmiterea în direct de la Palatul Culturii din Tîrgu Mureș a întregului spectacol al Galei Premiilor UNITER, în seara de 28 aprilie 2014.
C.Festivalul Văii Mureșului, la a zecea ediție

La începutul lunii iulie, platoul “La Alei” din Răstolița va găzdui ediția a a X-a a Festivalului Văii Mureșului.
Evenimentul, la care sunt așteptați peste 30.000 de oameni, este organizat de Consiliul Județean Mureș și cele 13 primării de pe Valea Mureșului Superior, în parteneriat cu Instituția Prefectului Județul Mureș.
Organizatorii vor acorda o atenție deosebită promovării tradițiilor de pe Valea Mureșului, prin amenajarea de standuri ce vor găzdui obiecte tradiționale, elemente de port popular, precum și manifestări care vor așeza în prim plan obiceiurile zonei.
Ediția aniversară a Festivalului Văii Mureșului propune o serie de evenimente deosebite, dintre care sunt de remarcat programele dedicate copiilor, în care se vor prezenta activități tradiționale, într-o veritabilă fermă de animale, creată într-un spațiu real. Nu vor lipsi, de asemenea, parada portului popular, dar și reconstituirea, în fața spectatorilor, a unor obiceiuri specifice Văii Mureșului Superior. Prima ediție a festivalului de film etnografic - ETNO TIFF, concertele cu cele mai cunoscute formații românești de muzică populară, folk și ușoară, precum și intenția de omologare a unui record mondial sunt doar câteva dintre argumentele pentru care vă așteptăm la început de iulie, la Festivalul Văii Mureșului.
D.În 2014, Peninsula/Félsziget revine la Tîrgu Mureș

Festivalul Peninsula/Félsziget a debutat în 2003 la Tîrgu Mureş, ca o variantă mai restrânsă a Festivalului Sziget din Ungaria. Evenimentul a adus pe scenă, în fiecare an, câteva zeci de trupe muzicale, abordând stiluri diferite, de la rock, metal, pop, electro, hip-hop, blues şi jazz. Între alţii, au urcat pe scena festivalului legende precum Iggy Pop and The Stooges şi The Straits - trupa înfiinţată de foşti membri ai Dire Straits.
Prin parteneriatul cu Consiliul Județean Mureș, organizatorii Festivalului au reușit să aducă Peninsula acasă, după o singură ediție organizată la Cluj.
În 2014, festivalul aduce în fața a aproximativ 80.000 de spectatori așteptați la eveniment un nou concept, care înglobează domenii artistice diferite, precum și conexiunea și dialogul dintre diferite forme și modalități de exprimare artistică, cu scopul de a poziționa Peninsula/Félsziget pe lista celor mai importante evenimente internaționale de gen.

E.TIFF Mureș, la a doua ediție
După succesul înregistrat la prima ediție, în care a cucerit publicul cu trei zile de proiecții și concerte gratuite, la care au asistat în total peste 6.200 de persoane, TIFF revine la Tîrgu-Mureș în septembrie 2014.

Lucian Pintilie, Horațiu Mălăele, Silviu Purcărete, Stere Gulea, Marian Râlea, Sandu Mihai Gruia, Iulia Rugină, Dorian Boguță și Alexandru Papadopol au fost doar câteva dintre capetele de afiș ale ediției de anul trecut, nume care obligă organizatorii TIFF MUREȘ 2014 la același nivel de calitate și profesionalism.
TIFF Mureș confirmă apetitul publicului pentru cea de-a șaptea artă și pentru cultură în toate formele sale. Publicul din Târgu Mureș, unul exigent și obișnuit cu evenimentele de calitate, este invitat și în 2014 la întâlnirile cu invitații festivalului, pentru o interacțiune deschisă și discuții la finalul fiecărei proiecții.
Înfiinţat în 2002, TIFF este primul festival internaţional de film de lungmetraj din România și a devenit un brand recunoscut nu numai pentru calitatea programelor prezentate, ci şi pentru organizarea excelentă, atmosfera efervescentă şi multitudinea de evenimente. După 13 ani în care a avut un impact puternic asupra dezvoltării vieții culturale a Clujului, TIFF aduce cea de-a șaptea artă și în atenția locuitorilor din Tîrgu Mureș.
F. Festivalul Văii Gurghiului, în luna august
Festivalul Văii Gurghiului, care se va desfăşura pe platoul Fâncel, a ajuns la ediţia a IX-a. Gazdele evenimentului vă aşteaptă, timp de trei zile, la un eveniment care cinsteşte autenticul, tradiţiile dar şi voia bună, printr-un program deosebit.

Organizatori ai Festivalului sunt Consiliul Judeţean Mureş, Instituţia Prefectului Judeţul Mureş, primăriile comunelor Gurghiu, Hodac, Ibăneşti, Solovăstru, alături de municipiul Reghin.

Proiecte de investitii:

PROIECTE majore

  1. La Sânpaul, județul Mureș, funcţionează prima instalație de tratare mecano-biologică a deșeurilor din România

Consiliul Judeţean Mureş a încheiat programul de investiții din cadrul proiectului odată cu finalizarea lucrărilor de construcţie a instalațiilor ultra performante de tratare și depozitare a deșeurilor de la Sânpaul și Cristești, cu respectarea standardelor europene.

Depozitul Sânpaul are 3 celule de depozitare, o capacitate totală de circa cinci milioane metri cubi şi o durată de viaţă estimată de 21 de ani. După umplere, depozitul va fi acoperit, înierbat şi astfel reintegrat în peisaj.

O altă investiție majoră din cadrul acestui proiect este instalația de tratare mecano-biologică (TMB) a deșeurilor de la Sânpaul, prima instalație de tratare mecano-biologică a deșeurilor construită în România. Aici se realizează stabilizarea biologică a deșeurilor reziduale colectate de la stațiile de transfer de la Cristești și Reghin înainte de depozitare.
    2.Consiliul Județean Mureș a finalizat investițiile realizate la Cristești în cadrul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Mureş ”

Staţia de transfer construită la Cristești deserveşte municipiul Tîrgu Mureş şi localităţile adiacente. Aceasta are o capacitate de 65.000 de tone pe an şi dispune de toate facilităţile moderne: recepţie, cântărirea deșeurilor, compactarea şi transferul acestora în autovehicule cu capacitate mare pentru un transport eficient la depozitul Sânpaul.
Pentru gestionarea materialelor reciclabile (hârtie/carton şi plastic/PET), colectate separat din punctele fixe de colectare selectivă din zona Tîrgu Mureş, s-a construit realizat staţia de sortare, cu o capacitate de 28.000 de tone pe an, dotata cu utilaje ultra moderne şi care va fi deservita de personal calificat.
Staţia de compostare, o adevărată uzină de îngrăşământ natural are o capacitate de 10.000 de tone pe an. Aici se compostează deşeurile biodegradabile provenite din zona de case din Tîrgu Mureş. Tot aici se vor composta şi deşeurile biodegradabile provenite din parcuri şi grădini publice sau din pieţele publice din Tîrgu Mureş.
    3.Aeroportul Internațional Transilvania” – poarta aeriană a Transilvaniei

Strategia elaborată în baza unui studiu statistic, identifică pentru Aeroportul “Transilvania” poziţia de „AEROPORT LOW COST” şi „Gateway to Transylvania”. Aeroportul se va poziţiona pe piaţa infrastructurilor de transport aerian ca aeroport destinat traficului de tip „low cost” pentru întreaga Transilvanie. 
    4.Putere electrică pentru încă două parcuri industriale, în județul Mureș

Din luna decembrie 2013 este funcțională o rețea electrică - LEA 20 Kw - de aproximativ 8 km, pornind de la zona Aeroportului Transilvania până la amplasamentul depozitului ecologic de la Sânpaul, asigurându-se astfel puterea electrică necesară funcționării instalațiilor de pe amplasament, aferente atât depozitului cât și stației de tratare mecano-biologică.
Un alt proiect aflat în derulare are o valoare de aproape 5 milioane de euro, jumătate din finanţare fiind asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar cealaltă jumătate urmând să fie suportată de SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA. Investiţia va schimba decisiv soarta oportunităţilor de afaceri în zona Parcului Industrial Mureş, Aeroportului Internaţional „Transilvania” Târgu-Mureş, şi al comunelor Cipău, Sânpaul şi Iernut. Județul Mureș va avea putere electrică pentru funcționarea a încă două parcuri industriale.
      5.Transilvania MOTORING – șansă pentru turismul de nișă în județul Mureș

Recepţia finală a investiției, cu o valoare totală de 58.136.243,07 lei, din care 19.044.575,27 lei reprezintă finanțare nerambursabilă, va avea loc în cursul anului 2014.
Obiectivul general al proiectului este creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea locală şi regională printr-un „turism de nişă”, pentru amatorii de sporturi cu motor. În momentul de faţă, în ţara noastră nu există circuit pentru practicarea acestui tip de sport, iar lungimea totală a pistei va fi de 3.700 metri.
      6.După 25 de ani de promisiuni, Tîrgu Mureșul va avea centură ocolitoare

Valoarea proiectului este de aproximativ 56 de milioane de euro, proiectul fiind finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile (FEDR) în cadrul Programului Operational Sectorial Transport și din bugetul de stat. Șoseaua va avea 11,6 km, iar termenul de finalizare este de 48 de luni, începând de la data atribuirii contractului. Procedura licitației este în acest moment în faza de derulare, la CNADNR.
       7.Autostrada Transilvania ajunge la Tîrgu Mureș
Începând cu data de 23.12.2013 Proiectul „Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş-Iaşi” se află în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. Sectorul de autostradă Câmpia Turzii - Târgu Mureş este compus din două Secţiuni cu o lungime de 53 km, respectiv:

-secţiunea Câmpia Turzii - Ogra cu o lungime de 35 km şi
-secţiunea Ogra - Târgu Mureş cu o lungime de 18 km.
Sectorul Câmpia Turzii - Târgu Mureş urmează să fie finanţat din Fonduri de Coeziune în prezenta alocare financiară. Autostrada Câmpia Turzii - Târgu Mureş-Iaşi va avea o lungime totală de 365 km şi va face legătura între Cluj şi Ungheni, la graniţa cu Republica Moldova.

 

 

Tip Nume Data adaugarii Statut Actiune