Localitate: Faget

Judet: Timis

Ţara: Romania

Cod postal: 305300

Telefon: 0256-320494, 320611

Fax: 0256-320641

Url: http://www.primariafaget.ro


Persoane din institutie:

Primar: Avram Marcel
Viceprimar: Sita Vasile
Secretar: Sita Valentina-Simona
Contabil: Groza Delia

Suprafata: 15086,87 ha

Intravilan: 1010,87 ha

Extravilan: 14076 ha

Populatie: 6761

Gospodarii: 2087

Nr. locuinte: 2378

Nr. gradinite: 10

Nr. scoli: 6

Nr. licee: 1

Numele localitatilor aflate in administratie:

Bunea Mare, Povergina, Băteşti, Begheiu Mic, Brăneşti, Bichigi, Colonia Mică, Jupineşti, Temereşti

Asezarea geografica:

Oraşul este situat în partea de nord-vest a Munţilor Poiana Ruscă, pe şoseaua naţională DN 68 A Ilia-Lugoj şi linia CFR 212.
Dinspre valea Mureşului localitatea este accesibilă, fie direct de la Săvîrşin, pe un drum modernizat de 22 km, fie prin Ilia.
Trecând prin Făget semnalăm pe terasa inferioară a Râului Bega, la marginea de nord a localităţii, urmele unei fortificaţii medievale atestate la 1548. Cetatea este parţial cercetată şi restaurată.
Făgetul este centrul unei zone etnofolclorice distincte (port popular, monumente de arhitectură veche românească, folclor). În centrul oraşului se află complexul turistic "Padeşul", cu un hotelde 43 de locuri, situat pe artera principală la câteva sute de metri de coţul şoselei de unde se desface drumul spre Săvârşin.
În acest loc se află busturile lui Eftimie Murgu şi Victor Feneşiu. În faţa liceului se află bustul lui Traian Vuia, iar la o distanţă de câteva sute de metri o modernă bază de agrement cu bar, terasă şi un bazin de dimensiuni olimpice. Gara este situată, de asemenea pe artera principală, la ieşirea spre Lugoj.
Din apropierea gării se desprinde un drum modernizat care leagă Făgetul direct cu masivul Poiana Ruscă prin localităţile Drăgsineşti şi Gladna.
Istoria Oraşului Făget:
Făgetul şi-a luat numele de la pădurile de fagi din zonă, fiind consemnat în documente în diferite forme: Fagyath 1548; Faczat 1594; Facsá d 1595; castrum Fachiad, Fachat, Fachad, Fachiat 1595; Fachyath, Fachyath 1597, Facyad 1603, arx Fachaitt, Faczatt 1607; Fachiath 1608, Facsat 1616; appidum Olá h Facset; Wallachisch Fatschet 1808; German Facset, Vallá ch Facset 1828; Né met-Facset, Olá h-Facset 1851; Facsé t 1907; Făget 1918. Dintre cele şase localităţi ce poartă acelaşi nume, existente în judeţele: Iaşi, Alba, Bacău, Dolj, Prahova şi Timiş, Făgetul bănăţean este cel mai cunoscut. Făgetul este amintit pentru prima dată în 1548 cu ocazia unei donaţii făcute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea, la castelul nobilului Iacob Bekesdin Făget. Atestat târziu de memoria documentelor scrise-comparativ cu alte asezări din zonă-Făgetul s-a impus repede atenţiei istoricilor, călătorilor străini sau români, personalitătilor politice şi culturale care au luat contact nemijlocit cu realităţile locurilor. Bel Matyas, în Geografia sa tipărită la 1777, consemna: ''Făgetul este oraş vechi şi vestit, putere de primă importanţă (castrum nobile), este aşezat pe o ridicătură înconjurat de o câmpie minunată''.
Într-o altă lucrare de dimensiuni mai mari, rămasă în manuscris, acelaşi autor, referindu-se la cetatea medievală a Făgetului, arată că după căderea Timişoarei, cetatea Făget a fost ocupată de turci, care au instalat acolo o garnizoană ce trăia numai din jafuri. Existenţa scurtă, dar deosebit de frământată a cetătii medievale a Făgetului, deseori teatrul unor aprige confruntări între români, turci şi habsburgi, este prezentată documentat de Pesty Frigyes în lucrarea sa în limba maghiară Krassó vá rmegye tö rté nete (Istoria comitatului Caras). Monografia istorică a lui Pesty Frigyes a costituit principala sursă de informaţii pentru mulţi istorici, care, oprindu-se asupra realităţilor social-economice şi politice ale Banatului medieval, au făcut referiri şi la Făget. Informaţii sporadice despre unele evenimente istorice consumate pe locurile făgeţene în evul mediu şi în zorii epocii moderne ne dă Nicolae Stoica din Haţeg în Cronica Banatului, operă fundamentală a celui mai cunoscut cronicar al Banatului.
Frământările anului 1918, pregătirea şi participarea delegaţilor din zona Făgetului la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost prezentate având ca sursă principală de informare volumul de documente: Făurirea statului naţional unitar român. Contribuţii documentare bănăţene 1914-1919, coordonator dr. Ioan Munteanu şi fondul Nicolae Iliesciu, aflat la Muzeul Banatului din Timişoara. Pitorească aşezare geografică a Făgetului, intensa activitate spirituală, renumitele sale târguri au atras atenţia unor călători străini ce au trecut prin Transilvania şi Banat. La 1660, călătorul turc Evlia Celebi, trecând prin Făget făcea o descriere a cetăţii medievale: A fost construită de o femeie cu numele de Tilen...E o construcţie în formă pătrată, frumoasă şi tare. La apus se află o poartă care dă spre câmpie. Are un dizdar, trei sute de ostaşi aleşi şi material de război îndeajuns; e acoperită în întregime cu şindrilă, dar nu are piață şi bazar sau altceva. Este doar un turn de serhat..
La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Johann Lehmann consemna: ''Făgetul este un oraş câmpenesc frumos". Locul este bogat din cauza târgurilor de animale care se ţin aici. Oraşul este românesc, are peste 200 de case şi două biserici. Hanul de la Făget este cel mai frumos şi cel mai curat şi încăpător pe toată linia Timişoara-Sibiu şi acest han este proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru oaspeţi. Călătorii sunt bine serviţi, dar la un "preţ foarte scump". Din aceeaşi perioadă ne-au rămas şi descrierile călătorului italian Domenico Sestini, considerat de Nicolae Iorga drept un om cult şi foarte inteligent. Într-o lucrare ce apărea la 1815 la Florenţa, Domenico Sestini descrie şi zona Făgetului, dând informaţii originale şi corecte. Drumul de la Bujor (Traian Vuia) sat cu ''case româneşti însă sărace'' la Făget, i se părea călătorului italian destul de bun.''Făgetul e un târg frumos'' prin mijlocul căruia trece Râul Bega. Vara râul este navigabil până la Timişoara şi chiar mai departe şi este folosit pentru transportul buştenilor spre Câmpia Banatului. Târgurile Făgetului îi atrag atenţia şi călătorului italian.
Potrivit mărturisilor lui Domenico Sestini Făgetul avea la începutul secolului al XIX-lea ''200 case româneşti cu 2 biserici şi peste 30 case germane cu o biserică mică dar curată, slujită de călugării minoriţi din Lugoj''. Făgetul era şi un important punct de legătură dintre Banat şi Ardeal, aici fiind şi ''vama pentru Transilvania şi Ungaria''. Hanul de la Făget, ce era proprietatea contesei de Soro, soţia comandantului cetătii Timişoara, este descris de călătorul italian ca ''unul dintre cele mai bune'', având '' camere bune pentru călători şi grajduri pentru cai'', dar preţul era destul de mare. La Făget se putea ajunge şi pe un drum mai scurt, de-a lungul Râului Bega, dar asta numai când timpul era frumos.
De la Făget Domenico Sestini a ajuns la Cosava ''un sat de 85 de case, cu un han mizerabil'' şi de aceea ''călătorii preferă o încăpere în Casa poștei''. În 1828 va trece prin Făget şi învăţătorul polonez Auguste de la Lagarde aflat într-o călătorie prin Ardeal şi Banat. O descriere a Făgetului de la începutul secolului al XX-lea a făcut-o şi Bodo Antal într-un ghid al Banatului: ''Făgetul, comună mare, centru de plasă, se întinde pe zona colinară de lângă Râul Bega...De la gară, în 3-4 minute se poate ajunge cu birja în centrul localităţii, în parcul pieţei bisericii. Mergând spre centru pe strada Mare se pot vedea pe partea dreaptă Primăria, pe partea stângă școala de stat (școala maghiară), în piaţa bisericii, Biserica romano-catolică, Judecătoria, hotelul ''Regele maghiar". Referindu-se la cetatea Făgetului, Bodor Antal consemnă că ruinele acesteia abia se mai vedeau.
Asupra frumuseţii Făgetului şi-au oprit privirea şi alţi călători străini, precum şi numeroase personalităţi politice şi culturale româneşti: Dinicu Golescu, Eftimie Murgu, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga şi mulţi alţii.

Activitati specifice zonei:

Industrie uşoară
Servicii
Agricultură

Activitati economice principale:

Industria extractivă
Prelucrare materie primă: nisip cuarţos, lemn, piele

Obiective turistice:

Cetatea Făgetului
Nedeea românilor Valea lui Liman - Căi de acces:  pe DN 68A Lugoj - Deva până în dreptul localităţii Coşava, apoi printr-un drum modernizat - DJ 884 Curtea-Tomeşti, de unde se mai parcurg 1,5 km în amonte de Fabrica de sticlă din Tomeşti, străbătând un sector de chei ale Râului Bega.
Este una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale judeţului Timiş situat aproape de confluenţa cu Bega Luncanilor. Motelul construit în 1974 are 53 de locuri de cazare, iar campingul situat în apropierea motelului, 60 de locuri. Motelul are un restaurant cu terasă, iar în vecinătatea lui se află un bazin de înot, un amfiteatru şi o scenă în aer liber unde se desfăşoară în fiecare vară festivalul jocului şi cântecului popular bănăţean.
Bisericile de lemn din zona Făgetului
Biserica de lemn de la Băteşti
Biserica de lemn de la Crivina de Sus
Biserica de lemn de la Curtea
Biserica de lemn de la Groşi
Biserica de lemn de la Homojdia
Biserica de lemn de la Jupâneşti
Biserica de lemn de la Margina
Biserica de lemn de la Pietroasa de Sus
Biserica de lemn de la Poieni
Biserica de lemn de la Povergina
Biserica de lemn de la Româneşti
Biserica de lemn de la Zolt
Biserica de lemn de la Coşeviţa 
Centrul de vacanţă şi studii Augusta din Jupâneşti
Circuitul de motocross de la Brăneşti
Peştera de la Româneşti
Lacul Surduc - Construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea în 1976, atingând în 1977 aproape 25 milioane mc.
Etapa a doua a început în 1981, fiind proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane mc.
Lacul de acumulare are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, apărarea împotriva inundaţiilor şi bineînţeles, un scop turistic, unde iubitorii de pescuit şi de agrement se pot bucura în voie. Având o suprafaţă de 460 ha, el este cel mai mare lac din judeţul Timiş.
Mănăstirea - Căi de acces: pe DN 68A Lugoj - Deva până în dreptul localităţii Coşava, apoi printr-un drum modernizat - DJ 884 Curtea - Româneşti.
Denumirea "Balta Caldă" provine de la apa carbogazoasă ce păstrează în tot timpul anului o temperatură constantă de 19 ºC. În această frumoasă zonă, din iniţiativa patriarhului Miron Cristea, s-a ridicat mănăstirea "Izvorul Miron". Lucrările au început în 1912, dar s-au terminat abia în 1929 şi sfinţirea s-a făcut la 20 iulie 1931, având hramul Sfântului proroc Ilie. Este zidită din piatră şi cărămidă, având cupolă şi turn bine proporţionate şi este pictată atât în interior, cât şi în exterior.
Casa memorială "Traian Iancu"
Expoziţia permanentă de sculptură Iancu Bujor
Muzeul de istorie și etnografie
Vatra de olari din Jupânești

Evenimente locale:

​Festivalul "Vatra de olari"
Festivalul "Floarea de castan"
Târg "Târgul apicol" şi "Târgul toamnei"
Pieţe - târguri:
- Piaţă agroalimentară Făget - bisăptămânal - marţi şi vineri;
- Târg de animale - lunar - vineri ( luna/data: I/25; III/15; V/10; VI/28; VII/12; VIII/16; IX/27; XI/15).
Târgul şi sărbătoarea olarilor:
- Locaţie: Făget
- Jupâneşti: în luna august
Cultura:
Rugile şi alte manifestări cultural-religioase şi sportive, pe localităţi şi pe date calendaristice
Ruga în localităţile:
- Făget şi Brăneşti (15 august - Sfânta Maria Mare);
- Temereşti (29 iunie - Sfinţii Petru şi Pavel);
- Băteşti (14 iunie);
​- Jupâneşti (29 august - Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul);
- Povergina (20 iulie - Sfântul Ilie);
- Bichigi şi Begheiu Mic (8 septembrie - Sfânta Maria Mică) şi
- Bunea Mare (9 noiembrie).
Manifestări cultural-religioase şi etno-folclorice sunt:
- Zilele oraşului Făget (15-17 august),
- Sărbătoarea olarilor din Jupâneşti (29 august),
- Festivalul internaţional de folclor "La curţile dorului",
​​- Festivalul de colinde şi obiceiuri de Crăciun "Colindăm Domnului Bun" (decembrie).

Facilitati oferite investitorilor:

Concesionare sau vânzare teren
Sprijin cu forţă de muncă calificată

Proiecte de investitii:

-"Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş - aglomerarea Făget". 
-"Modernizarea drumurilor agricole de exploatare DE 2222 și DE 2239". 
-"Construire grădiniță cu trei grupe în orașul Făget, strada M. Viteazu, nr. 4, județul Timiș". 
-"Reabilitare grădiniţă cu program normal în localitatea Băteşti, oraş Făget, județul Timiş". 
-"Reabilitare şcoală primară în localitatea Băteşti, oraş Făget, județul Timiş". 
-"Reabilitare grădiniţă cu program normal în localitatea Bichigi, oraş Făget, județul Timiş". 
-"Reabilitare şcoală primară în localitatea Bichigi, oraş Făget, județul Timiş". 
-"Reabilitare grădiniţă cu program normal în localitatea Brăneşti, oraş Făget, județul Timiş". 
-"Reabilitare şcoală gimnazială în localitatea Brăneşti, oraş Făget, județul Timiş". 
-"Modernizare piață agroalimentară Făget". 
-"Construire bloc locuințe pentru tineri". 
-"Pavare străzi în orașul Făget". 
-"Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare Casă de Cultură din oraşul Făget, Calea Lugojului, nr. 28, județul Timiș".

Tip Nume Data adaugarii Statut Actiune