Localitate: Astileu

Judet: Bihor

Ţara: Romania

Cod postal: 417020

Telefon: 0259-349097

Fax: 0259-349221

Url: http://www.primaria-astileu.ro


Persoane din institutie:

Primar: Lazăr Vasile Ionuţ
Viceprimar: Blaga Sorin Aurel
Secretar: Cipleu Gianina Laura
Contabil: Demian Mariana

Suprafata: 5882 ha

Intravilan: 897 ha

Extravilan: 4983 ha

Populatie: 3561

Gospodarii: 1450

Nr. locuinte: 1390

Nr. gradinite: 6

Nr. scoli: 7

Numele localitatilor aflate in administratie:

Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere

Asezarea geografica:

Comuna Aștileu este situată la sud de Crișul Repede în partea de nord-vest a județului Bihor, la drumul județean 764 C Tileagd-Aștileu-Șuncuiuș-Bulz. Calea ferata Oradea-Cluj-București străbate comuna Aștileu, localitatea situându-se la o distanță de 40 km de Oradea şi 110 km de Cluj-Napoca.
Comuna are în componenţă satele:
Aştileu, reşedinţă administrativă
Chistag aşezat de-a lungul Crişului, la 3 km de centrul administrativ
Peştere la poalele Munţilor Pădurea Craiului, la 0,5 km de centrul administrativ
Călăţea aşezată pe înalţimile Pădurii Craiului, la 8 km de centrul administrativ
Comuna Aştileu este situată între:
Comuna Măgeşti şi comuna Vadu-Crişului la est,
Comuna Țețchea și comuna Vârciorog la vest,
Comuna Lugașu de Jos și orașul Aleșd la nord
Comuna Dobrești la sud.
Relieful:
​Teritoriul localităţii Aștileu este situat la contactul dintre platoul calcaros Pădurea Craiului şi depresiunea tectonică de tip golf Vadu-Crişului.
Munţii Pădurea Craiului sunt constituiţi dintr-o mare varietate de formaţiuni: calcare mezozoice (85% din total), şisturi cristaline cu intruziuni granitice, conglomerate şi gresii permiene şi triasice, andezite şi piroclastite neogene şi sedimentar miocen (în zonele marginale), această situaţie determinând şi o anumită specificitate în relief, mai ales în privinţa prezenţei carstului, despre care putem spune că este o caracteristică a acestui spaţiu montan.
Scufundarea badeniană, foarte bine pusă în evidență pe toată latura vestică a Carpaților Occidentali, a imprimat Munților Pădurea Craiului caracterul de horst, mărginit de Depresiunea Vad-Borod. Acțiunea de lăsare pe vertical și fragmentarea accentuată a imprimat unității montane altitudini medii reduse, de numai 700-800 m, fapt care le conferă aspectul de dealuri mai înalte. În puține situații, cu totul insular însă, se înregistrează altitudini de peste 1000 m (1027 m în vf. Hodringușa). La trecerea spre zona mai joasă a Depresiunii Vad-Borod se interpun piemonturi și glacisuri piemontane.
Munții Pădurea Craiului, prin pachetele groase de roci carstificabile, în alternanță cu cele necarstificabile, este un domeniu important al reliefului carstic. Exocarstului îi aparțin numeroasele doline, uvale, gropi și depresiuni carstice, foarte multe ponoare, izvoare carstice și izbucuri, văi și platouri carstice. În cazul endocarstului se remarcă avenele, drenajele subterane și peșterile, pe teritoriul satului Aștileu găsindu-se numeroase peşteri
Repere istorice:
​Prezenţa omului în vremurile străvechi, pe aceste meleaguri, este certificată, încă din epoca veche a pietrei (cca. 5000 – 3000 î.e.n.). În perioada neoliticului descoperirile atestă că teritoriul comunei era locuit, populaţia având ca principale preocupări, agricultura şi creşterea animalelor.
Descoperirile monetare de dinari romani de la Aştileu, tezaur compus din 26 de piese, care se înşiruie între anii 147-191, confirmă legăturile cu Roma şi folosirea monedei romane. 
Prima atestare documentară a localităţii Aştileu, datează din anul 1335, când este atestată sub denumirea de Uşkeleu. Aştileu - ”Esküllő” în limba maghiară, înseamnă - loc de jurământ - locul unde au depus jurămantul Arpad și Menumorut după căsătoria copiilor lor.
Localitatea Aştileu:
- În anul 1341 apare sub numele de Wskwlew;
- În anul 1552 - conscrierea întocmită de habsburgi - atestă în Astileu existența a șase Porții aparținând văduvei Wolfgang Eszthary;
- În anul 1712 satul Aștileu aparține Fiscului Regal, precum și lui Wolfgang Orosz;
- Între anii 1713-1719 satul Aștileu aparține lui Ștefan Barlok;
- În anul 1720 satul Aștileu aparține lui Adam Boronkay.
Localitatea Peştere:
Se crede că denumirea dată în 1552 unei părți din Aștileul de Sus, ar fi desemnat de fapt localitatea, care în 1692 s-a numit Peștere.
Toponimia localităţii Peștere:
- În anul 1692 - în conscrierea din anul 1692 satul Peștere apare ca o localitate pustie;
- În anul 1712 - 1713 - aparține Fiscului Regal;
- În anul 1719 - aparține lui Iosif Szenasy;
- În anul 1753 - într-o conscriere este amintită existența a 18 familii de iobagi; 
- În anul 1902 - este amintit ca Ureges (grota);
- La recensământul din anul 1910 - satul aparținea lui Korosbarlong.
Localitatea Chistag:
Prima atestare scrisă datează din anul 1075 - printr-un act de danie, redactat în limba latină, regele Geza II al Ungariei, dăruiește Mănăstirii Gran din Slovacia câteva sate din Bihor, între care și Chistagul (Willa Quest-villa = gospodărie, moșie, așezare; quest, questus = plânset, jelire, tânguire; Chistag = satul plângerii).
Toponimia localităţii Chistag:
- În anul 1220 - Chistagul este denumit într-un document Villa Questest;
- In anul 1341 - într-o conscriere este amintit Kesteg - denumirea folosită de oficialităși, de unde s-a ajuns la Chistag, dată de localnici;
- În anul 1692 - Chistagul este pustiu - în conscrierea din 1692 apare ca fiind pustiu din vremuri memorabile; - -- În anul 1712 - satul aparține lui Ștefan Barlolc;
- În anul 1713 satul aparține principelui Andrei de Caolcea;
- În anul 1719 1720 - satul aparține de Domeniul Episcopiei Romano - Catolice din Oradea. Localitatea Călăţea:
- În anul 1475 - Kalotha - aparține familiei Csaky și Dragfiface apoi parte din domeniul Țețchea al familiei Czibak;
- În anul 1752 - aparține văduvei W. Eszthary;
- În anul 1692 - localitatea Calatea este omisă din conscrierea din acest an;
- În anul 1712 - aparține Fiscului Regal și lui Gheorghe Szenasy;
- În anul 1712 - 1720 - o parte din satul Călăţea aparține Fiscului Regal, iar alta lui Sigismund și Iosif Szenasy;
- În anul 1753 - într-o conscriere din acest an în Călăţea este amintită existența a 10 familii de iobagi. Cele 4 sate, având fiecare statut de comună, au constituit Notariatul Cercual Peștere, pâna în 1950, când s-a trecut la organizarea teritorială pe comuna alcatuită din mai multe sate componente.
După cucerirea cetăţii Oradea, în 1660, satele acestei comune cad sub stăpânirea turcilor, fiind încadrate în sangeacul Şinteului. Conform unei conscrieri imperiale din anul 1713, în Aştileu se înregistrau la vremea aceea, 10 familii. 

Activitati specifice zonei:

Structura producţiei agricole în Comuna Aștileu este similară cu structura la nivel judeţean, se remarcă totuşi ponderea semnificativ scăzută a serviciilor agricole în totalul producţiei agricole, indicând menţinerea unui model relativ tradiţionalist de agricultură. 
Îmbunătăţirea structurii de culturi în perioada următoare ar putea avea efecte benefice şi în ceea ce priveşte producţiile medii posibile de realizat.

Activitati economice principale:

Economia comunei Aştileu se bazează pe activităţi de timp industrial.
Extragerea calcarului, prelucrarea cimentului şi a lemnului, realizarea de ţigle din beton, prelucrarea cărămizilor refractare şi a blocurilor ceramice sunt domeniile de activitate ale celor mai mulţi întreprinzători locali.
Alte sectoare economice active sunt obţinerea energiei electrice prin hidrocentrală, industria uşoară, construcţiile şi transporturile.
Activităţile tradiţionale de creştere a animalelor şi cultivarea pământului sunt practicate la un nivel de subzistenţă.
Principalii agenți economici care își desfăsoară activitatea pe raza comunei Aștileu sunt: 
S.C. HOLCIM S.A. - Producție ciment. După achiziționarea fabricii de către grupul Holcim s-au făcut investiţii de peste 70 milioane euro, fabrica fiind acum cea mai modernă fabrică de ciment gri din România.
S.C. HELIOS S.A. - Producție și comercializare cărămizi refractare, plăci termoizolatoare, cărămidă de construcție. Este firmă cotată la bursă.
S.C. CAPITALIST PROD COM S.R.L. - Societate comercială specializată în domeniul construcţiilor.
S.C. AGROMEC S.A. - Întreținere mijloace auto pentru agricultură.
S.C. LINEA 41 - Societate cu profil industrie usoară (textile).
DELTA GAZ - Îmbuteliere gaz pentru uz casnic.

Obiective turistice:

Potenţialul turistic la nivel comunei este marcat de o unicitate remarcabilă, existând nenumărate posibilităţi de petrecere a timpului liber într-un cadru natural foarte pitoresc. Din păcate, în prezent, acest potenţial turistic nu este exploatat.
Principalele zone de interes turistic din Aștileu sunt urmatoarele:
Peştera de la Aştileu reprezintă resurgenţa celui mai lung sistem hidrocarstic al Munţilor Apuseni, fiind cea mai mare peşteră explorată (după depăşirea unor sifoane) din România. Cercetările efectuate până în prezent au relevat existenţa unei reţele subterane de mari dimensiuni, a cărei explorare se află abia la început.
Rezervaţia naturală Lentila 204 - Brusturi (0,10 ha) - Paleontologic. Este situată în localitatea Cornet, comuna Aştileu, la DJ 764, Exploatarea Minieră Dobreşti. Este denumirea unei lentile de bauxită din cadrul Exploatării Miniere Dobreşti. Pe o suprafaţă de cca. 0,1 ha se găsesc resturi fosile ale unor reptile din Cretacicul Inferior. Punctul fosilier este localizat în Munţii Pădurea Craiului, la 4 kilometri de clădirile S.C. BauxitaMin S.A. Dobreşti - Secţia Cornet. Denumirea de "lentilă" defineşte forma locului în care s-a descoperit depozitul fosilier. Această formă a fost dată de modul în care s-a format zăcământul, acum multe milioane de ani. Este, de fapt, o dolină într-o bază de roci calcaroase, care, în timp, a fost umplută cu sedimente argiloase, care mai târziu s-au transformat în bauxită. Timpul a scufundat depozitul la mare adâncime.
Rezervaţia naturală paleontologica a fost înfiinţata în 1981 şi declarată prin legea nr. 5 din 6 martie 2000 şi are 0,10 hectare. Aici este un zăcământ important de bauxită, în care s-au conservat scheletele vertebratelor precum reptile zburătoare și păsări. Fosilele datează din Cretacicul timpuriu (Berriasian - Valanginian) şi au fost descoperite în anii '70 de de către minerii care lucrau la extracțiile de bauxită. Doi mineri, G. Bumb şi P. Lelea, au găsit trei vertebre în preabatajul din Lentila 204. În acel moment, locul a intrat în atenţia cercetătorilor şi oamenilor de specialitate. În 1978, au început cercetările sistematice, care au durat până în 1982. Pentru a putea fi realizate, s-a folosit explozibil pentru a scoate de acolo depozitele ce păstrau oasele de dinozaur, ca să poată fi aduse la suprafaţă. Fiecare bucăţica a fost analizată şi spălată cu grijă. După o muncă enormă, din roca dură au fost extrase peste 10.000 de fragmente osoase. Specialiştii au explicat formarea depozitului: acum 135-140 de milioane de ani, oasele animalelor au fost cărate de ape, care le-au spart şi le-au erodat. În traseul cursului apelor, le-au strâns într-un punct, grămadă. De aceea au fost găsite aşa, plus oase izolate şi alte fragmente, dar niciunul în conexiune anatomică. Chiar şi aşa, cercetătorii au demonstrat că oasele acestea aparțineau dinozaurilor erbivori bipezi. Dar acesta nu a fost singura specie de animal fosilizat.
S-au descoperit şi păsări străvechi: două specii de păsări primitive, nemaiîntâlnite pe teritoriul ţării, aşa că au fost atunci botezate după locul în care au fost descoperite: Eurolimnornis corneti şi Paleocursornis biharicus. Reptilele zburătoare găsite aici sunt pterosauri: Gallodactylus, Dsungaripterus şi un Ornithocheirid. Dinozaurii descoperiţi sunt erbivorii ornithopode - Valdosaurus, Camptosaurus şi Iguanodon, nodosauridae - Hylaeosaurus şi un theropod de talie mică. Aici, specialiştii au semnalat şi existenţa lui Archaeopteryx, considerat strămoşul tuturor păsărilor. Tipul de conservare, dar şi vârsta sitului, fac din el unul unic în lume. De aceea, Lentila 204 se bucură de recunoaştere internaţională. În 1995, cercetările s-au reluat de echipa româno-engleză. Aceste au au durat până în 1999, când firma care se ocupa cu evacuarea apei din mina, a dat faliment. Galeria a fost inundată din nou, iar la Lentila 204 nu se mai poate ajunge. Accesul în Lentila 204 se făcea din Mina Brusturi, de unde se deschidea galeria.
Peştera Cugliş satul Călăţea, fiind declarate rezervaţii naturale. Peştera de la Cubleş (sau P. de la Cugliş, Tizfalsusi barlang, Vidareti barlang sau Koblesder Hohle) este situată în versantul stîng al Văii Blajului, afluent de dreapta al Văii Vida.
Numeroasele semnături de pe pereţi atestă faptul că ea a fost vizitată încă din deceniul al patrulea al secolului XIX. Prin studiile efectuate de J. FRIVALDSKY (1891, V. VOGL (1920), R. JEANNEL şi E. RACOVITZA (1929). G. ROETTGER (1940) ş.a., peştera intră în literatura de specialitate, devenind un important obiectiv de cercetare paleontologică, arheologică şi biospeolopică, iar mai târziu devine un obiectiv turistic des frecventat. Ea a fost prima peşteră din ţara noastră prevăzută cu o poartă la intrare, ale cărei urme se mai văd şi astăzi. Peştera Cubleş cu o intrare impunătoare (14 m X 1,8 m), orientată spre sud-vest, suspendată cu circa 20 m deasupra albiei văii amintite, este alcătuită din două galerii fosile, aproape orizontale, destul de bogate în formaţiuni stalagmitice şi în faună cavernicolă (gasteropode, ciclopide, harpacticoide, coleoptere etc.). În depozitele de umplutură s-au găsit resturi scheletice de Ursus spelaeus, Ursus arctus şi unelte de os, parte din ele aflându-se la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. Datorită depozitului său fosilier, de vârstă pleistocenă, pare să fie, după opiniile lui T. JURCSAK (1974), una din cele mai importante staţiuni paleolitice din Judeţul Bihor. Din elementele de ordin topografic şi morfo-hidrografic rezultă că peştera s-a format sub acţiunea apelor din Valea Cubleşului care, în prezent, curg la un nivel inferior avînd emergenţa într-un izvor situat, în zona de confluenţă, la nivelul Văii Blajului (M. BLEAHU şi colab., 1976, p. 89, TR. ORGHIDAN şi colab., 1984, p. 29).
Rezervaţia naturală Peştera Igriţa (Pestera Igreţu) din satul Peștere, unde au fost găsite tezaure monetare romane, obiecte de ceramică și bronz, urme de viață animală foarte vechi (de exemplu molarii de Ursus peleus, resturi de pisică salbatică, vidră și cerbi. Este situată în partea superioară a abruptului care flanchează spre sud Depresiunea Vadului. Se află situată în contrafortul stâncos care constituie bordura nordică a Munţilor Pădurea Craiului, la o altitudine de 310 m. Peştera Igriţa are două intrări, o altitudine de 250 m şi o lungime de cca. 350 m. Peştera Igriţa este localizată la sud-vest de satul Peştere, în partea superioară a abruptului care flanchează spre sud Depresiunea Vadului. Peştera Igriţa prezintă o deosebită importanţă paleontologică, biospeologică si arheologică. Aceasta adăposteste un depozit fosilier consistent de faună pleistocenă, ce aparţine ursului de peşteră (Ursus spelaeus), hienei de peşteră (Hyaena spelaea), lupului de peşteră (Canis lupus), leopardului de peşteră (Falis pardus) şi altor animale contemporane. Multe dintre aceste au luat drumul spre cele mai mari muzee ale lumii. La acestea se adaugă o bogată industrie aurignaciană, peştera continuând să fie locuită de om şi în perioada fierului. De asemenea, în interiorul ei, a fost descoperit un tezaur compus din 26 de dinari romani imperiali, din perioada anilor 138-191, ceea ce indică că între dacii liberi şi Provincia Imperială Romană existau relaţii comerciale de schimb.
Peştera Igriţa a făcut obiectul a numeroase investigaţii, dintre care primele aparţin entomologilor L. Miller şi J. Frivaldsky, care întreprind aici cercetări încă pe la jumătatea secolului trecut. Aceste cercetări sunt completate apoi de E. Bokor (1921), precum şi de E. Racoviţă şi colaboratorii săi (1921-1926).
Cu ocazia campaniilor organizate de Institutul de speologie din Cluj, reputatul arheolog francez, abatele Henri Breuil, efectuează importante săpături, în urma cărora au fost scoase la iveală numeroase vestigii ale culturii aurignaciene. Între timp, L. Roediger publică în 1881 descrierea şi planul peşterii. Datorită unui puternic proces de colmatare, peştera are în zilele noastre un aspect aparent labirintic, cu numeroase diverticole care se închid, toate, în fund de sac. În realitate, de la intrarea în formă de gură de cuptor se ajunge printr-un scurt coridor ascendent într-o sală unică, al cărei spaţiu este compartimentat şi complicat de mai multe septe de rocă. O a doua deschidere, mai mică şi situată cu ceva mai sus decât cea dintâi, comunică, de asemenea, cu coridorul de acces, în extremitatea opusă a sălii se deschide o galerie îngustă şi joasă, întreruptă de mai multe praguri argiloase. Ea răzbate într-o a doua sală, circulară, a cărei boltă se ridică până la 30 m înălţime şi al cărei planşeu păstrează urmele repetatelor săpături practicate pentru a scoate la iveală numeroase oase de urs de cavernă. Peştera Igriţa este cunoscută în primul rând pentru bogăţia de fosile aparţinând acestui mare mamifer dispărut spre sfârşitul ultimei glaciaţiuni, adică în urmă cu peste 10 000 de ani. Se estimează că numărul fosilelor conservate în depozitul de umplutură care acoperă podeaua celor 350 m ai reţelei subterane este de 46 Strategia de Dezvoltare Rurală Durabilă a Comunei Aștileu ordinul a câtorva sute de mii. Din păcate, valoarea estetică dată de existenţa unor forme variate de concreţionare care dubla înainte interesul paleontologic şi arheologic al cavităţii a fost în mare măsură compromisă datorită degradării accentuate a tuturor speleotemelor. Această peşteră se constituie astfel într-un ilustrativ exemplu a ceea ce nu trebuie să facă vizitatorii cavităţilor subterane.
Peştera Igriţa reprezintă probabil un vechi nivel de drenare, astăzi fosil, a apelor care se pierd în depresiunea de captare carstică de la Pusta Călăţea, aşa cum o dovedeşte prezenţa actualei resurgenţe a Peşterii Bişniţa, situată cu 52 m mai jos în acelaşi abrupt calcaros.
Condiţii de vizitare. În afară de mijloace individuale de iluminat, nu este necesar niciun alt echipament special pentru vizitarea peşterii.
Peştera Potriva din satul Călățea. Peştera Potriva este situata pe valea Mnierei şi are o lungime de aproximativ 3800m. Portalul uriaş de intrare, care inghite cursul văii Mnierei iţi dă un sentiment de grandoare a naturii. După un traseu sinuos format din hornuri succesive si târâşuri epuizante, ne întâlnim cu apele Mnierei pe galeria „activă” principală a peşterii, ce îşi urmează cursul spre adâncuri neexplorate. Este o peşteră relativ greu accesibilă care necesită cunoştinţe minime de TSA. Face parte din repertoriul monumentelor protejate ale judeţului Bihor datorită faptului că, în galeriile superioare, au fost descoperite oseminte de Ursus spelaeus, resturi scheletice de Homo sapiens şi fragmente de ceramică din perioada eneolitică.
Peştera Pişniţi. La baza acesteia se găseşte un izvor carstic, cu caracter permanent, amenajat de localnici pentru alimentarea cu apă. Un izvor similar se află şi pe latura de est a conului de travertin, ceea ce dovedeşte că apele subterane din peşteră tind să coboare la nivele tot mai inferioare. Peştera Pişniţi este închisă cu un grilaj metalic şi o plasă de sîrmă, ea nu poate fi vizitată decît în anumite condiţii şi cu aprobările necesare.
Valea Mierăie din satul Călăţea care îşi are izvorul în satul Tomnatic. Are un curs destul de lung de 15 km, pe un platou calcaros, cu numeroase repezişuri şi porţiuni înguste sub formă de chei.
Biserica din Călăţea a fost construită în anul 1940. Stilul construcţiei este asemănător stilului gotic, lipsit de ornamentaţii exterioare şi interioare. Are două intrări, una prin faţă şi alta prin partea stângă. Iconostasul este din lemn cu pictura aplicată pe pânză.
Biserica ortodoxă din satul Chistag are hramul Adormirea Maicii Domnului. Ridicarea edificiului a început în anul 1957 şi s-a terminat în anul 1960. Biserica este pictată în tehnica fresco.
Biserica ortodoxa din Peştere poartă hramul Sf. Mucenic Gheorghe. A fost construită între anii 1934-1952 în stil bizantin, în formă de cruce greacă. În anul 1985 biserica a fost pictată în tehnica frescă. Iconostasul a fost executat de pictorul Motoc Constantin în anul 1973.
Biserica ortodoxă din Aştileu cu hramul Adormirea Maicii Domnului este zidită între anii 1938-1940. Este construită din cărămidă arsă, acoperită cu ţiglă iar turnurile, 3 la număr sunt acoperite cu tablă zincată. Pictura din interior a fost executată de pictorul Coriolan Munteanu din Oradea în tempera, în anul 1939. Interiorul a fost restaurat în anul 1972. Biserica nu are obiecte de mare valoare istorico - documentară, iar cele de cult şi cărţile vechi sunt păstrate în cele mai bune condiţii.
Biserica de lemn din localitatea Călăţea-Cornet.
Conacul din Aştileu, construit în secolul al XVIII-lea, este monument istoric, actualmente găzduieşte sediul S.C. Capitalist Prodcom S.R.L.
Cascada “Daşa” localitatea Peştere formată din apa provenita din peştera Pişniţii in momentul în care se formeaza supraplin la Uzina de Apă.
Platoul de deasupra Peşterii Pişniţii din localitatea Peştere.
Barajul de acumulare din loc Chistag.
Crucea de piatră din loc Aştileu, formațiune creată de natură
Depresiunea Vad-Borod şi zonele limitrofe este una dintre cele mai frumoase zone ale judeţului Bihor, deţinând un potenţial turistic ridicat. Cadrul natural este foarte bogat prin prezenţa unei faune şi vegetaţii etajate pe altitudine, alături de elemente carstice reprezentate de numeroasele peşteri, văi şi platouri. Cadrul antropic este reprezentat de biserici din lemn, conace vechi, obiceiuri şi tradiţii etc., cu toate acestea, în comuna Aştileu nu se practică activităţi turistice 
Tipuri de activităţi turistice care ar trebui derulate şi promovate: 
Turismul montan. 
Turismul montan este o parte a turismului rural. Turismul din zona montană poate fi combinat cu turismul ecologic, cu turismul de aventură şi turismul speologic alături de turismul cultural. Resursele turistice care stau la dispoziţia turiştilor sunt de ordin: natural, istoric (arheologice) şi culturale, iar o combinaţie armonioasă dintre ele poate fi extrem de valoroasă in programele turistice. 
Turismul de aventură și speoturismul. Aceste 2 forme de turism sunt legate de practicarea unor sporturi extreme care castigă tot mai mulţi adepţi, în special din rândul tinerilor. În depresiunea Vad-Borod se practică: “rafting”, “caiac”, “canyoning”, “speoturism”, “escaladă” si “mountainbiking”. Amenajările pentru practicarea acestor sporturi sunt destul de precare faţă de potenţialul care îl are zona. 
În ceea ce privesc destinaţiile speologice, comuna Aştileu deţine un numar mare de peşteri, foarte interesante şi care ar putea fi amenajate pentru accesul vizitatorilor. Este păcat că asemenea bogăţii naturale nu pot fi vizitate. 
Cicloturismul. 
Mulţumită reliefului din zonă, a reţelei de poteci marcate, cicloturismul are toate condiţiile necesare pentru a fi practicat la intensitate maximă în Comuna Aştileu. Luând în considerare că bicicletele sunt o modalitate de deplasare aventuroasă şi ecologică, ele pot fi utilizate de un număr destul de mare de turişti. Pentru ca cicloturismul să fie exploatat la maxim se impune amenajarea de trasee pentru cicloturism dar şi înfiinţarea de centre pentru închirierea de biciclete. 
Pescuitul. 
În comuna Aştileu există condiţii prielnice pentru practicarea pescuitului, în zonă trăind mai multe specii de peşti. Speciile de peşti care pot fi pescuite sunt: crap, clean, mreană, păstrăv indigen, lipan si lostriţă. Dezvoltarea unor concursuri periodice de pescuit sportiv pot da o dimensiune importantă dezvoltării turismului la nivelul zonei studiate. Barajul şi lacul de acumulare de pe Crişul Repede - localitatea Chistag 
Turismul cultural. 
Turismul cultural constă în vizitarea siturilor rurale a căror distincţie se datorează existenţei monumentelor istorice, siturilor arheologice sau participarea la desfăsurarea unor evenimente sociale din viaţa comunităţii, tradiţii, meşteşuguri, port popular şi cântece populare. 
Cântăreţii de muzică populară din Comuna Aştileu sunt: Aurel Ţurcaş-Vlaicu, Simona Gherman, Camelia Ilea. 
În Comuna Aştileu există un meşter popular care confecţionează costume populare specifice zonei, d-na Huseraş Maria Claudia, având domiciliul în localitatea Peştere, nr. 116. 
Dintre obiectivele istorice se pot menţiona:
Conacul din Aştileu, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric; 
Biserica ortodoxa din Peştere; 
Biserica din Călăţea; 
Biserica ortodoxă din satul Chistag. 
Agroturismul. 
Redescoperirea modului de viaţă tradiţional, posibilitatea de a petrece timp în regiuni marcate de tradiţiile rurale reprezintă principala motivaţie a călătorilor care optează pentru această formă de turism rural. 
Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea către aceştia de servicii şi activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești, fără a-i conturba acesteia specificul. Agroturismul îmbrățișează toate activitățile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potențialului natural și uman al satelor.

Evenimente locale:

Tradițiile, obiceiurile și meşteşugurile specifice Comunei Aștileu sunt:
Obiceiuri populare specifice zonei cu ocazia sărbătorilor creştine de peste an: colindatul, umblatul cu steaua, sorcova, capra, viflaimul, țuraleisa, umblatul a "cucuța";
Dansuri populare și teatru popular nescris, comuna fiind o vatră folclorică după cum afirmă Aurel Gavril Moţ, instrumentist, dirijor şi profesor, consultant artistic la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor în lucrarea sa "O vatră folclorică - Aştileu";
Zilele Comunei Aștileu care se țin în a treia duminică din luna iunie;
Meşteşuguri populare;
Datini şi obiceiuri populare de Crăciun, eveniment care are loc în luna Decembrie în comuna Aștileu.

Facilitati oferite investitorilor:

Acces la calea ferată;
Drum județean modernizat (asfaltat);
Apă în sistem centralizat

Proiecte de investitii:

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 reprezintă o oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe, pe baza consolidării punctelor tari ale sectorului şi pe baza progresului realizat prin PNDR 2007-2013. Au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative în perioada 2007-2013, în special cu privire la o mai bună integrare a producătorilor şi procesatorilor în lanțul agro-alimentar, reînnoirea generaţiilor de fermieri, aplicarea de practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economii locale diversificate şi infrastructură locală. PNDR 2014-2020 va aborda în mod strategic următoarele priorităţi: 
- schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea;
- managementul resurselor naturale;
- dezvoltarea rurală locală echilibrată.
Aceste priorităţi sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel naţional, cu Politica Agricolă Comună şi cu Strategia Europa 2020.
Nevoile specifice vor fi abordate prin acţiuni realizate în cadrul celor şase priorităţi ale FEADR. Sprijinul va fi direcționat către acțiunile cu cel mai mare impact asupra îndeplinirii obiectivelor.
Pliindu-se pe strategia Uniunii Europene, pe strategia de dezvoltare naţională şi judeţeană, Comuna Aştileu îşi propune, pentru perioada 2014-2020, creşterea calităţii vieţii locuitorilor săi. Acest deziderat va fi atins prin:
- investiţii care să vizeze continuarea dezvoltării infrastructurii de bază a comunei;
- atragerea de investiţii care să crească gradul de ocupare al forţei de muncă locale;
- promovarea turistică intensă şi sprijinirea investiţiilor în turism;
- scăderea numărului fermelor de subzistenţă prin transformarea lor în ferme mici, mijlocii şi mari;
În Comuna Aştileu, priorităţile de dezvoltare sunt concentrate pe domeniile eligibile pentru intervenţiile structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) şi de asemenea, sunt formulate, pornind de la priorităţile naţionale, agreate de Comisia Europeană, identificate în Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2014-2020, în Programul Operaţional Regional "Dezvoltare Regională 2014-2020", în Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest şi în Strategia de Dezvoltare a Judeţului Bihor pentru perioada 2014-2020. Aceste prioritati sunt:
I. Continuarea dezvoltarii şi modernizării infrastructurii locale
II. Continuarea dezvoltarii serviciilor rurale de bază
III. Continuarea dezvoltarii şi modernizării infrastructurii sociale
IV. Dezvoltarea parteneriatului public-privat
V. Dezvoltarea durabilă şi promovarea intensă a potenţialului turistic al zonei
VI. Păstrarea şi promovara tradiţiilor populare
VII. Dezvoltarea agriculturii în special a agriculturii ecologice
VIII. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local
IX. Dezvoltarea resurselor umane
X. Dezvoltarea şi modernizarea reţelei şcolare
XI. Amenajarea reţelei hidrografice
XII. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de alimentare cu energie electrică şi atragerea de investiţii în surse de energie alternativă
XIII. Iniţierea de măsuri de protecţie a mediului
Planul de dezvoltare al Comunei Aştileu este adaptat planului de dezvoltare rurală a judeţului Bihor, plan care cuprinde trei măsuri majore:
Măsura 1: Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Măsura 3: Dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale
Măsura 2: Încurajarea activităţilor turistice în mediul rural Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural şi a agriculturii este indispensabil legată de: îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază, menţinerea şi păstrarea identităţii culturale, dezvoltarea activităţilor turistice în mediul rural. De o deosebită importanţă este şi dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale prin măsuri care ţin de formarea profesională a resurselor umane din spaţiul rural, ajutoare acordate pentru instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole, iniţierea şi dezvoltarea unor activităţi de punere în valoare şi de dezvoltare a meşteşugurilor, dezvoltarea agriculturii ecologice, diversificarea producţiei agricole.
Toate acestea ar duce în mod indiscutabil la dezvoltarea spaţiului rural studiat şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii, la reducerea disparităţilor dintre mediul urban şi cel rural, la crearea unui spaţiu rural cu adevărat european. Pentu atingerea obiecivelor ce ţin de dezvoltarea durabilă a Comunei Aştileu, în cadrul comisiei de lucru pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a Comunei Aştileu au fost identificate ca necesare următoarele investiţii:
I. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport
1. Reabilitare drum Călățea-Cornet - 22 km, valoarea estimată în Euro fără TVA 3.000.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Modernizare străzi comuna Aștileu cu satele aparţinătoare de realizat cca. 90%, valoarea estimată în Euro fără TVA 6.000.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
3. Modernizare DC 184 Aştileu-Peştere-Chistag, valoarea estimată în Euro fără TVA 1.500.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
II. Amenajare reţea hidrografică
1. Continuare introducere rețea apă-canal in comuna Aștileu cu satele aparţinătoare necesar cca. 75%, valoarea estimatî în Euro fără TVA 4.000.000, anul reralizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Regularizarea Văii Călățea prin realizarea unor baraje tampon, valoarea estimată în Euro fără TVA 2.500.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
3. Realizare foraje pentru apă potabilă, valoarea estimativă în Euro fără TVA 500.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
4. Achiziție de utilaje de întreținere rețele apă- canal, valoarea estimată în Euro fără TVA 250.000,anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
III. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de alimentare cu energie electrică
1. Alimentarea cu energie electrică în proportie de 100% a comunei Aştileu, valoare estimată în Euro fără TVA 300.000, anul relizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Atragerea de investitii în domeniul energiei regenerabile, valoarea estimată în Euro fără TVA, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
IV. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
1. Delimitarea clara a zonelor cu potențial turistic prin PUG, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Introducerea comunei în circuitul turistic, valoare estimată în Euro fără TVA 200.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020 
3. Amenajare platou Potriva, valoarea estimată în Euro fără TVA 200.000, anul relizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
4. Introducere în circuitul turistic al Peșterii lui Potriva, Peşterii Igriţa, Peştera Cugliş, valoarea estimată în Euro fără TVA 400.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
5. Înființare cămin cultural în Peștere, valoarea estimată în Euro fără TVA 150.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
6. Modernizare cămine cultural Aștileu, Călățea, Chistag, valoarea estimată în Euro fără TVA, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
7. Spații pentru recreere în aer liber, valoarea estimată în Euro fără TVA 100.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
8. Amenajare trasee turistice, valoarea estimată în Euro fără TVA 200.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
9. Înființarea centru de promovare şi informare turistica, valoarea estimată în Euro fără TVA 250.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
V. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale
1. Înființare cantină socială, valoarea estimată în Euro fără TVA 89.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Construire ANL, valoarea estimată în Euro fără TVA 1.500.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
3. Înfiițare centru de zi pentru bătrâni, valoare estimată în Euro fără TVA 200.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
4. Modernizare cabinete medici de familie, valoarea estimată în Euro fără TVA 150.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
5. Construire sediu primărie comuna Aștileu cu spatiu pentru serviciul de stare civilă, valoarea estimată în Euro 300.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
6. Implementare sistem de date privind proprietațile fizie și juridice de pe teritoriul comunei, valoarea estimată în Euro fără TVA 100.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
7. Realizare nomenclatură stradală, valoarea estimată în Euro fără TVA 20.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
8. Înființare cămin bătrâni în parteneriat publicprivat, valoarea estimată în Euro fără TVA 450.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
9. Declararea zonei Călățea ca zonă defavorizată, anul realizării investiție 2014, anul finalizării investiției 2020
10. Construire capele în fiecare localitate, valoarea estimată în Euro fără TVA 150.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
VI. Dezvoltarea economică
1. Încurajarea cooperării transfrontaliere cu comune din Ungaria și alte țări UE, valoarea estimată în Euro fără TVA -, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Atragerea investitorilor privati către comuna Aștileu prin oferirea de facilităţi, valoarea estimată în Euro fără TVA -, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
3. Achiziția de teren pentru realizare investitii generatoare de venit, valoarea estimată în Euro fără TVA 50.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
VII. Dezvoltarea şi modernizarea reţelei şcolare
1. Înființare sală de sport în comuna Aștileu, valoarea estimată în Euro fără TVA 100.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Reabilitare rețea școlară comuna Aştileu, valoarea estimată în Euro fără TVA 300.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
3. Înființare tabără școlara, valoarea estimată în Euro fără TVA 170.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
VIII. Protecţia mediului
1. Stabilizarea zonelor cu alunecări de teren și stabilizarea acestora, valoarea estimată în Euro fără TVA, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Reamenajare și decolmatare văi în comuna Aştileu, valoarea estimată în Euro fără TVA, 500.000, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
IX. Dezvoltarea sectorului agro-alimentar
1. Sesiuni de promovare a produselor locale, valoarea estimată în Euro fără TVA -, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
2. Informarea fermierilor în demersul acestora de dezvoltare a exploataţiilor agricole, valoarea estimată în Euro fără TVA -, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020
3. Sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători, valoarea estimată în Euro fără TVA -, anul realizării investiției 2014, anul finalizării investiției 2020 
Finanțarea investițiilor prezentate anterior se va realiza, în proporție de 80%, din fonduri nerambursabile.

Tip Nume Data adaugarii Statut Actiune