Localitate: Baia Mare

Judet: Maramures

Ţara: Romania

Cod postal: 430311

Telefon: 0262-211001, 211002, 211003

Fax: 0262-212332

Url: http://www.baiamare.ro


Persoane din institutie:

Primar: Cherecheş Cătălin
Viceprimar: Hofer Gabriela şi Ludescher István
Secretar: Todoran Aurica (interimar)
Director Economic: Pop Carmen 

Suprafata: 23363,81 ha

Intravilan: 3563,58 ha

Extravilan: 19800,23 ha

Populatie: 123738

Gospodarii: 44909

Nr. locuinte: 54814

Nr. gradinite: 35

Nr. scoli: 20

Nr. licee: 19

Nr. universitati: 3

Asezarea geografica:

Municipiul Baia Mare este localizat în zona de nord-vest a României, în judeţul Maramureş, în depresiunea cu acelaşi nume, pe cursul mijlociu al Râului Săsar. 
Din structura oraşului fac parte şi localităţile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, devenite între timp cartiere ale municipiului. La nord se învecinează cu Munţii Ignişului, la sud cu localităţile Recea şi Groşi, la est cu oraşul Baia Sprie şi la vest cu comuna Tăuţii Măgherăuş.
Prin prezenţa reliefului muntos, teritoriul din Municipiul Baia Mare face parte din Euroregiunea Carpatică. Înfiinţată în 1993, aceasta cuprinde zonele de frontieră a cinci ţări: Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România. De asemenea, prin prezenţa bazinului hidrografic al Tisei, Baia Mare face parte din zona de cooperare transfrontalieră pentru dezvoltarea durabilă a bazinului Tisa, alături de Ungaria, Slovacia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina.

Activitati specifice zonei:

Baia Mare a fost capitala mineritului şi a industriei metalurgice din România, dar şi-a schimbat în ultimii 10 ani profilul economic, datorită închiderii tuturor minelor. În prezent Municipiul Baia Mare are un profil secundar-terţiar, în care predomină activităţile industriale, de construcţii şi serviciile. În ultimii ani se remarcă creşterea substanţială a sectorului serviciilor, ceea ce permite definirea economiei Baia Mare ca şi una post-industrială.

Activitati economice principale:

Învăţământ şi cercetare 
Construcţiile
Turismul
Industria alimentară
Industria bunurilor de consum (mobilă, confecţii)
Industria prelucrării lemnului
Industria de maşini şi echipamente
Comerţ
Servicii financiar-bancare
Telecomunicaţii
Recreere-cultură-sport
Servicii publice şi transport.

Obiective turistice:

Centrul Istoric
În acest spaţiu sunt concentrate 44 monumente, o parte din ele fiind prezentate mai jos. Reţeaua stradală este tipic medievală, organizată în sistem morişcă în interiorul sistemului de fortificaţie al oraşului menţinut în cea mai mare parte. Cele 3 pieţe principale, P-ţa Libertăţii, P-ţa Cetăţii şi P-ţa Păcii la care se adaugă şi P-ţa Izvoarele sunt spaţii urbane de mare valoare care împreună cu clădirile care le delimitează se constituie în ansambluri ce definesc caracterul specific al oraşului istoric Baia Mare. Clădirile cu valoare istorică, arhitecturală sau ambientală sunt numeroase, în procent de 80% cu front continuu la stradă, element ce conferă valoare ansamblului.
Monumente de arhitectură medievală
Turnul Ştefan
Situat în Piaţa Păcii, acesta reprezintă o anexă a Catedralei “Sfântul Ştefan”, ctitorită de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea şi s-a impus în timp ca simbol al trăiniciei oraşului nostru; este monumentul cel mai reprezentativ de artă medievală din Baia Mare, fiind construit în stil gotic şi având o înălţime de peste 40 m. Iniţial, a servit pentru supravegherea strategică a oraşului şi pentru pază împotriva incendiilor. Acum, prin valoarea arhitecturală şi istorică încărcată de semnificaţii, Turnul Ştefan veghează asupra locuitorilor oraşului.
Localul Monetăriei
Construită în perioada 1734-1737, această clădire a avut în trecut o destinaţie extrem de importantă pentru oraş, prin achiziţionarea metalelor preţioase, baterea şi schimbarea monedelor, dreptul de purificare a metalelor. Actualmente este sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie (prezentat mai jos, la rubrica Muzee).
Bastionul Măcelarilor
Situat în Piaţa Izvoarelor, acest turn a fost înălţat în secolul al XV-lea ca parte a vechilor fortificaţii ale oraşului medieval. Mai este numit şi Turnul Muniţiei.
Alte clădiri reprezentative
Catedrala Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”
Ridicată în anii 1905-1911, aceasta este situată în zona de est a oraşului. Remarcabil este interiorul catedralei, care are o valoare artistică deosebită.
Legenda spune că de aici s-ar fi tras glonţul care l-a ucis pe Pintea Viteazu, haiduc al acestor meleaguri.
Biserica “Sfânta Treime”
Această biserică, situată în Piaţa Păcii, a fost construită în perioada 1717-1720. Ea serveşte drept lăcaş de cult pentru credincioşii romano-catolici din oraş.
Palatul Administrativ
Este un edificiu aparte care îmbină elemente de arhitectură tradiţională maramureşeană cu elemente de arhitectură modernă.
Muzee
Muzeul judeţean de arheologie şi istorie constituie unul dintre obiectivele turistice de referinţă ale judeţului Maramureş. Patrimoniul alcătuit din variate categorii de bunuri culturale (78.000 obiecte de patrimoniu) provenite din săpături arheologice, din cercetări sistematice, dar şi din descoperiri întâmplătoare sunt prezentate în expoziţia Comori ale epocii bronzului din nordul Transilvaniei.
Muzeul a luat fiinţă la sfârşitul secolului trecut şi funcţionează în sediul fostei monetării. Are o colecţie impresionantă de peste 56.000 piese şi documente, care acoperă toate perioadele din evoluţia istorică a poporului român. Materialele sunt grupate şi alcătuiesc o serie de colecţii: colecţia de piese arheologice, colecţia de obiecte de tehnică minieră, colecţia numismatică, colecţia de stampe, colecţia de sigilii şi peceţi, colecţia de ceasuri, colecţia de arme etc.
Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară deţine un patrimoniu remarcabil de civilizaţie şi cultură populară, concentrat în rezervaţia de arhitectură populară de pe Dealul Florilor, reprezentând case şi acareturi, achiziţionate cu decenii în urmă din zonele tradiţionale ale judeţului, dar şi o mare diversitate de piese: ceramică, icoane, textile, port, etalate în expoziţia pavilională din locaţia fostului Teatru de vară. 
Aflat în apropierea Stadionului, la poalele Dealului Florilor, acesta are două componente: 
1. Rezervaţia etnografică interzonală în aer liber - extinsă pe o suprafaţă de aproximativ 12 ha, cuprinde gospodării ţărăneşti tradiţionale din diverse zone ale judeţului;
2. Expoziţia pavilionară – cuprinde colecţii de obiecte rustice autentice, legate de ocupaţiile ţăranilor: colecţia de ceramică, colecţia de ştergare populare, colecţia de icoane pe sticlă şi lemn.
Muzeul Judeţean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare. Mişcarea plastică Băimăreană se poate lăuda cu numeroase iniţiative şi proiecte de anvergură: tabere de pictură şi sculptură (Tabăra de sculptură Cărbunar), saloane de toamnă sau primăvară (Salonul Internaţional de gravură mică- Muzeul Florian), expoziţii personale, medalioane plastice etc.
Situat pe str. 1 Mai, muzeul are în patrimoniu peste 2.600 de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă.
Muzeul de Mineralogie este un muzeu unic nu doar pentru Baia Mare ci şi în ţară, printre puţinele în Europa şi în lume de acest gen, cu un patrimoniu excepţional de roci şi flori de mină.
Este unul dintre cele mai importante obiective de acest gen din Europa, a cărui zestre este alcătuită dintr-un număr de peste 15.000 eşantioane mineralogice.
Arii protejate existente la nivelul Municipiului Baia Mare şi a zonelor limitrofe
În zona Municipiului Baia Mare există următoarele arii naturale protejate:
Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia, cu o suprafaţă de 50ha, de tipul paleontologică.
Lacul albastru - Baia Sprie
Amplasat într-o mică depresiune formată în urma surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara în anii 1919-1920, Lacul Albastru are origine antropică. Ca urmare a conţinutului de sulfuri din vechile excavaţii miniere, apa acumulată în lac are o culoare verde intens. Prin chimismul apelor sale, Lacul Albastru este unic în România.
Peştera Vălenii Şomcutei
Peştera Vălenii Şomcutei fost descoperită în anul 1977 şi se află la altitudine de 30 m, având dezvoltarea de 176 m, o singură intrare şi are suprafaţa de 5.00 ha. Peştera este un sit arheologic din epoca bronzului (loc ritual cu resturi ceramice acestea fiind motivele care au dus la ocrotirea ei).
Tăul lui Dumitru
Aflat pe teritoriul administrativ al municipiului Baia Mare, în localitatea Blidari, are suprafaţa de 3,00 ha. Turbăria Tăul lui Dumitru este amplasată pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre Valea Sturului şi Valea Brazilor. În mijlocul turbăriei se află un ochi de apă, având dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (Valea Sturului), dar este drenată şi spre est (spre Valea Brazilor).
Rezervaţia Creasta Cocoşului
Rezervaţia este amplasata în Munţii Gutâi, în judeţul Maramureş, la o distantă de aproximativ 35 km de oraşul Baia Mare. În cadrul rezervaţiei se evidenţiază "Creasta Cocoşului", care dă numele rezervaţiei, reprezentând o colină ascuţită, crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spaţială aproape verticală, după direcţia NV - SE. La sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, centrul turistic Mogoşa şi Complexul Şuior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde tăurile de munte Chendroaiei şi Morărenilor.
Cheile Tătarului
Aria naturală protejată Cheile Tătarului este situată în comuna Deseşti, satul Mara, în suprafaţă de 15,00 ha şi lungimea de 0,7 km. Depresiunea vulcanică Tătaru, care are o reţea hidrografică importantă, a fost drenată prin Cheile Tătarului, apele sculptând un defileu în roci vulcanice dure.
Coloanele de la Limpedea
Rezervaţia Coloanele de la Limpedea se află în localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, având suprafaţa de 3.00 ha.
Rezervaţia Arboretelor de castani comestibili
Rezervaţia se află în nordul localităţilor Tăuţii Măgherăuş, Valea Borcutului, Baia Mare şi Tăuţii de Sus în versantul sudic a munţilor Igniş şi are suprafaţa de 500 ha. Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, a diversităţii biologice, precum şi dezvoltarea durabilă a zonei. 

Evenimente locale:

Primăvara Băimăreană
Vara Băimăreană
Toamna Băimăreană
Iarna Băimăreană 
Spre deosebire de alte localităţi care organizează o dată pe an un festival al oraşului, băimărenii au parte în fiecare an de patru asemenea sărbători, diferite în funcţie de specificul anotimpului în care au loc. Ideea acestor manifestări a fost aceea de a oferi periodic locuitorilor municipiului Baia Mare câteva zile de destindere şi bucurie.
Programul oferit în aceste zile de sărbătoare se adresează tuturor vârstelor şi gusturilor, iar organizatorii caută să aducă în fiecare an noutăţi care să atragă publicul băimărean: concerte de muzică pop, rock, folk, spectacole folclorice, evenimente culturale, târguri şi expoziţii, întreceri sportive etc.
Dintre cele patru sărbători ale oraşului, cea mai mare amploare o are Toamna Băimăreană, care durează şapte zile şi conform tradiţiei se desfăşoară în ultima săptămână a lunii septembrie.
Întâlniri oficiale, seminarii, mese rotunde, muzică şi dans, cultură şi artă, sport şi divertisment, mici şi bere, castane şi must, toate se regăsesc într-un program generos, menit să-i încânte pe băimăreni şi pe invitaţii lor din ţară şi de peste hotare. Printre manifestările devenite deja tradiţionale amintim:
"Târgul Meşterilor Populari”
Expoziţia de artă plastică “Anuala Artelor”
Expoziţia "Studio Studenţesc”
“Cărţile Anului”
"Târg de informare pe teme europene”
Crosul "Cupa Castanelor” 
“Nunta de aur”.
Ultimele trei zile din cadrul Toamnei Băimărene (sfârşitul de săptămână) poartă numele de Sărbătoarea Castanelor, după unul din simbolurile municipiului Baia Mare: castanul comestibil. Castanul comestibil este originar din Asia Mică (arbore de climat mediteranean), care s-a adaptat bine şi în Europa, Baia Mare fiind punctul cel mai nordic de pe glob unde trăieşte. Cei mai falnici castani sunt pe dealurile de la Tăuţii de Sus, unde ating înălţimi de peste 20 de metri, cu vârste de peste 500 de ani.

 

Facilitati oferite investitorilor:

Schema de ajutor de minimis, pentru stimularea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă - scutire sau reducere la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren pentru întreprinderile care realizează investiţii de cel puţin 150.000 euro în municipiul Baia Mare şi creează cel puţin 5 locuri de muncă.
Un teritoriu competitiv economic, dominat de activităţi productive nepoluante (zone de transfer şi parcuri tehnologice) şi turism;
Un loc de viaţă confortabil, într-un mediu curat, accesibil prin servicii şi utilităţi publice;
Destinaţie atractivă în peisajul multicultural european prin variate moduri de expresie: limbă, muzică/port popular, arhitectură, gastronomie.
În 2008 Baia Mare a fost desemnat Pol de dezvoltare urbană, adică oraş care acţionează ca pol regional şi/sau local de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente, cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în termeni de PIB şi şomaj. Ca o consecinţă firească s-a înfiinţat Zona Metropolitană Baia Mare, Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară formată împreună cu cinci oraşe şi douăsprezece comune aflate în aria de polarizare a municipiului, cu intenţia de a dezvolta în comun programe şi proiecte, precum şi servicii de utilitate publică.
În contextul strategiei de dezvoltare spaţială a României, Municipiul Baia Mare este o localitate de rang II, de importanţă interjudeţeană şi având rol de echilibru în sistemul urban. În cadrul judeţului Maramureş, Baia Mare are o poziţie singulară şi diferită de a celorlalte localităţi, fiind centru urban de dimensiune şi importanţă mult mai mare decât a celorlalte din zonă.
Instituţii de consultanţă şi suport pentru afaceri
Centrul pentru Dezvoltarea de Întreprinderi Mici şi Mijlocii Maramureş (CDIMM Maramureş) - www.cdimm.org

  • organizaţie non-profit, non-guvernamentală şi apolitică;
  • Scop: sprijinirea dezvoltării sectorului privat de întreprinderi mici şi mijlocii la nivel local sau prin filiale, precum şi al ONG-urilor locale.

​Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş (CCIMM) - www.ccimm.ro 

  • organizaţie autonomă, neguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non profit, cu personalitate juridică;
  • creată pentru a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor săi şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.

Transport – nod de legătură rutier şi aerian 
Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezenţa aeroportului de la Tăuţii Măgherăuş, aflat la 10 km distanţă de centrul oraşului Baia Mare.
Baia Mare se află la o distanţă de 63 km de graniţa cu Ungaria (punctul de trecere vama Petea) şi 64,48 km de graniţa cu Ucraina (punctul de trecere Sighetu Marmaţiei). De altfel, puncte de trecere există în medie la fiecare 31 km, Baia Mare fiind nod principal de legătură între graniţele de nord-vest şi nord-est ale României, prin Drumul European E58, pe ruta Satu Mare – Baia Mare – Bistriţa – Suceava – Botoşani - Iaşi.

 

Proiecte de investitii:

Colegiul Naţional Gheorghe Şincai şi Colegiul Naţional Nicolae Titulescu – Reabilitare, Modernizare, Extindere
Modernizarea şi extinderea Centrului Social pentru Persoanele cu Dizabilităţi-Phoenix
Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe
Reabilitare blocuri de locuinţe sociale
​Reabilitare-modernizare servicii de apă şi canalizare
Dezvoltarea Eco-reţelei urbane şi a infrastructurii de agrement urban în cartierul V. Alecsandri
Îmbunătăţirea transportului public urban prin extinderea reţelei de troleibuz şi a infrastructurii aferente în cartierul V. Alecsandri
Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice a Pieţei Cetăţii – Turnul Ştefan
Creşterea calităţii vieţii urbane prin amenajarea Parcului Central
Reabilitare Piaţa Revoluţiei, Câmpul Tineretului, Parc Mara
Restaurare Colonia Pictorilor, Casa Iancu de Hunedoara
Reabilitare imobil Phoenix
Reamenajare Piaţa Obor
Extindere, modernizare Pavilion Administrativ Parc Regina Maria
Managementul integrat al rezervaţiei de castan comestibil
Înfiinţarea reţelei de drumuri forestiere ale municipiului Baia Mare
Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii municipiului Baia Mare
Reabilitare pod peste râul Săsar (str. Podul Viilor)
Achiziţionarea de autobuze şi troleibuze
Creşterea accesibilităţii urbane prin modernizarea str. Grănicerilor, str. Oborului, str. Electrolizei
Reabilitare str. Europa şi str. Dumbravei pe traseul drumului de centură
Piste pentru biciclişti
Sistem de control parcări publice
Parcări supraterane
Skatepark
Oraşul Baia Mare ni se dezvăluie astăzi ca fiind unul în plină ascensiune în plan economico-social, care doreşte să-şi consolideze poziţia dezvăluind lumii întregi că tradiţia şi modernismul se pot manifesta într-o simbioză perfectă.

Tip Nume Data adaugarii Statut Actiune