Localitate: Calimanesti

Judet: Valcea

Ţara: Romania

Cod postal: 245600

Telefon: 0250-750080

Fax: 0250-750082

Url: http://www.primaria-calimanesti.ro


Persoane din institutie:

Primar: Constantinescu Florinel
Viceprimar: Scârlea Vasile
Secretar: Nistor Simina Maria
Director executiv: Pripas Georgeta

Cuvantul Primarului:

Suprafata: 10453 ha

Intravilan: 762,66 ha

Extravilan: 9690,34 ha

Populatie: 8883

Gospodarii: 2684

Nr. locuinte: 3460

Nr. gradinite: 4

Nr. scoli: 4

Nr. licee: 1

Nr. universitati: 1

Numele localitatilor aflate in administratie:

Călimăneşti, Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păuşa, Seaca

Asezarea geografica:

Teritoriul administrativ al orașul Călimăneşti este situat în partea de nord-est a judeţului Vâlcea, la poalele Carpaţilor Meridionali, de o parte şi de alta a râului Olt, poziționat în cea mai mare parte într-o arie depresionară submontană a Subcarpaților Getici, la o altitudine medie ce variază de la 260 m în vatra localității la aproape 1400 m spre limita de nord-vest (Munții Căpătânii), dar urcă și pe versanții sudici ai Munților Cozia (1668 m) și Căpățânii. Stațiunea este situată la intrarea în spectaculosul defileu al Oltului și adiacent Masivului Cozia, al cărui vârf principal domină zona cu înalțimea lui. 
Clima este specifică depresiunilor subcarpatice adăpostite, fără variații mari de temperatură, cu veri răcoroase și ierni relativ blânde. 
Accesul în stațiune se realizează, rutier, pe drumul euroepan E81(DN7) (București-Rm.Vâlcea-Călimănești-Sibiu-Cluj-Satu Mare-Halmeu), iar feroviar este asigurat de linia secundară Piatra Olt- Podul Olt, prin stația de cale ferata Călimănești și Halta Păușa. Orașul este localizat la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Cel mai apropiat aeroport care poate deservi stațiunea este la Sibiu.

 

Activitati specifice zonei:

Turism balnear, monahal și de agrement
Agricole - specifice dealurilor subcarpatice
Exploatare forestieră

Activitati economice principale:

Profilul economic al orașului este cel turistic, localitățile Călimănești și Căciulata formând stațiunea turistică Călimănești-Căciulata. Resursele naturale de care dispune stațiunea, izvoarele minerale și geotermale, bioclimatul zonei, stau la baza dezvoltării turismului balnear și a acreditării acesteia ca stațiune balneoclimatică de interes general. O componentă importantă a turismului local este turismul monahal, dezvoltat în jurul mănăstirilor Cozia, Turnu și Stănișoara. Potențialul economic al localității este completat de cele două hidrocentrale producătoare de energie electrică de la Turnu și Călimănești. 
Firme reprezentative:
Călimănești-Căciulata SA, Ardava SRL, CSDR SIND Turism, Scorilo SRL, Francexim SRL, Casa Românească SRL - toate cu activități în domeniul turimului
Călimănești Serv SRL - prestări servicii ș.a.

Obiective turistice:

Orașul Călimănești dispune de importante resurse naturale. Apele minerale și izvoarele termale, cu valoare terapeutică, sunt principalele atracții pentru turiștii care poposesc aici pentru îngrijirea sănătății. Dar natura a înnobilat zona cu numeroase alte atracții turistice, dintre care se remarcă în mod deosebit: 
- geomorfologia zonei, reprezentată prin dealurile subcarpatice domoale, împădurite, ușor accesibile pentru drumeție, plimbări și prin relieful montan spectaculos al Munțiilor Căpățânii și Cozia 
- cursul râului Olt, deosebit de pitoresc, care formează pe teritoriul administrativ al orașului cel mai spectaculos sector din defileul Turnu Roșu-Câineni; 
- cursurile pitorești ale pâraielor Păușa, Căciulata, Lotrișor, însoțite de drumuri forestiere și de poteci turistice marcate sau nemarcate, cu posibilități de acces spre zonele înalte montane; 
- Parcul Național Cozia , un adevărat laborator de cercetare în aer liber și o resursă de elemente naturale cu valoare turistică incontestabilă, este o arie protejată cu caracter peisagistic, geologic-geomorfologic, floristic, faunistic și forestier care reunește între limitele sale părți din trei unități montane distincte: partea de sud-vest a munților Lotru (masivul Dobra), partea estică a Munților Căpățânii (Năruțu) și Munteel Cozia propriu-zis, despărțite de râul Olt și de afluentul acestuia, Lotru. Formele de turism practicabile pe teritoriul parcului sunt: drumeția montană, turismul științific, sporturi extreme, odihnă și recreere.
Pe teritoriul orașului Călimănești există numeroase obiective cultural-istorice, deosebit de valoroase, incluse pe Lista monumentelor istorice. Printre acestea sunt: 
Castrul roman ARUTELA 
Localizare: oraș Călimăneşti, localitatea Păușa, "Poiana Bivolari"
Datare: 137–138 d. Hr., epoca romană. Categorie valorică A. 
Lista 2010: VL-I-s-A-09562. 
Datarea s-a făcut pe baza unei inscripţii, descoperită în dublu exemplar, din care rezultă că acest castru a fost construit în vremea împăratului Hadrian, de “Suri Sagittari”, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator imperial al Daciei inferioare. Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă între anii 220 – 223. La Arutela, a existat şi o aşzare dacică care şi-a prelungit existenţa şi sub stăpânirea romană. 
Castrul Arutela asigura circulaţia pe Valea Oltului, spre Transilvania şi făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. 
De formă pătrată, castrul a fost construit din piatră. Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară, şi după caz, lespezi subţiri şi piatră măruntă, nefasonată prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. La nord de castru se află piscul lui Teofil, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălţime faţă de Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Olt avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată şi urmărirea traficului rutier spre Castra Traiana (Dăeşti). Dovezile arheologice indică faptul că, încă din antichitate, apele Oltului au distrus latura de vest a castrului, determinând retragera de aici a garnizoanei romane. 
Mănăstirea COZIA 
Localizare: oraş Călimăneşti, localitatea Cozia – Căciulata 
Datare: 1388–1391; sec. XVI, XVII, XVIII. XIX. Categorie valorică A. 
Ctitori: voevozii Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Radu Paisie, egumenul Amfilohie, Şerban II Cantacuzino, arhimandritul Ioan, egumenul Mănăstirii Hurezi, domnitorii Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei. 
Ansamblul monastic de la Mănăstirea Cozia se compune din: Biserica Sfânta Treime (biserica mare); Paraclisul Adormirea Maicii Domnului (al lui Amfilohie); Paraclisul Duminica Tuturor Sfinţilor (al lui Ioan de la Hurezi) –; Trapeza; Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) și corpurile de clădiri ale incintei, laturile de nord, est şi sud. 
Biserica Sfânta Treime, realizare artistică de mare rafinament, cu elemente constructive originale, integrând organic tradiţia bizantină, caracteristicile arhitecturii balcanice şi arta autohtonă a zidirii bisericilor din secolele XIII – XIV.  
Între comorile de preţ pe care le adăposteşte Mănăstirea Cozia, pictura murală în stil bizantin păstrată aici este o inestimabilă valoare a patrimoniului cultural şi artistic românesc şi european. La Cozia pot fi admirate: fresca datând din secolul al XIV-lea (din pronaosul bisericii mari), al doilea ansamblu pictural din ţara Românească (după cel de la Biserica domnească din Curtea de Argeş, ca amploare şi vechime), încadrat stilistic în sfera artei constantinopolitane, Mircea cel Bătrân recurgând, pentru pictarea Coziei, la o echipă de meşteri formaţi la şcoala metropolitană, fresca datând din secolul al XVI-lea (1542 – 1543), reprezentată de pictura murală din Bolniţa Coziei, realizare a zugravilor David şi Raduslav, un ansamblu bine conservat şi impresionant prin calităţile sale de fast decorativ, prin compoziţie, culoare şi în mod deosebit prin expresivitatea portretelor, fresca brâncovenească, realizată între anii 1704 – 1705 de zugravii Preda şi fiii săi Ianache, Mihail şi Sima în naosul şi altarul bisericii mari, cea din pridvor, realizată între anii 1705 – 1707, de zugravii Andrei, Gheorghe şi Constantin, şi din Paraclisul de Nord (pereţii de sud şi vest), fresca din Paraclisul de Sud, realizată în 1835 de Voicu zugrav din Piteşti.  
Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) prin silueta sa zveltă şi elegantă este "una dintre cele mai frumoase realizări arhitectonice ale veacului al XVI – lea din ţara Românească, o bijuterie a arhitecturii autohtone a secolului al XVI-lea".  
Mănăstirea OSTROV (Biserica Nașterea Maicii Domnului)  
Localizare: oraş Călimăneşti, Insula Ostrov Datare: 1520–1522. Categorie valorică A.
​Ctitori: Neagoe Basarab şi Despina Doamna  
În înfăţişarea sa actuală, Biserica Nașterea Maicii Domnului este ctitoria recunoscută a domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521, septembrie 15) şi a Despinei Doamna, soţia sa, fiică a despotului sârb Ioan Brancovici. După pierderea soţului şi a fiului într-un răstimp foarte scurt, Despina Doamna, care va mai trăi încă 33 de ani după moartea soţului său, se călugăreşte la Schitul Ostrov, sub numele de monahia Platonida.  
Pisania iniţială, care probabil îl pomenea printre ctitori şi pe Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab şi al Despinei Doamna, s-a pierdut. Pisania actuală datând din 30 iunie 1760 precizează doar data încheierii lucrărilor (30 iulie 1522). În timpul amplelor lucrări hidrotehnice de pe Olt, biserica a fost salvată prin ridicare pe verticală cu 4,85 metri.
Mănăstirea TURNU
​Localizare: oraș Călimănești, la poalele muntelui Cozia  
Datare: 1676  
Biserica veche a Mănăstirii Turnu a fost ridicată în anul 1676 pe locul unor sihăstrii. Este ctitoria mitropolitului Varlaam al Țării Românești, fost episcop de Râmnic. Biserica nouă a fost ridicată între 1897-1901 de episcopul Gherasim Timuș. Mănăstirea este situată la poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului și la 2 km de ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia. În această zonă, la poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului au existat multe sihăstrii, chilii săpate în stâncă, din care unele mai pot fi văzute și astăzi.  
Mănăstirea STĂNIŞOARA  
Localizare: oraş Călimăneşti, pe Muntele Cozia, la 6 km distantă de DN7, pe Valea râului Păușa Datare: 1747, ref. 1807, 1850, 1903-1907.  
Ctitori: după tradiţie, fondatorii mănăstirii au fost pustnicii Meletie şi Neofit. După pisania din 1747, ctitorii sunt clucerul Gheorghe Serezli şi negustorul Martin Buliga din Piteşti, ispravnic fiind Ghenadie, egumenul Coziei.  
Ansamblul se compune din bisericile Sfântul Gheorghe şi Sfânta Treime (1904-1905, arh. Debona Apoloni), chilii și trapeza (1836). Între anii 1936–1940 a fost construită biserica paraclis, la sud de biserica mare. Întregul așezământ monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de frumuseți natural ispititoare.

Evenimente locale:

Zilele Orașului Călimăneşti 18-22 mai (20 mai 1388 - atestarea documentară)
Târgul meșterilor populari: anual (8 septembrie 2016) 
Festivalul Naţional de Folclor "Cântecele Oltului", anual (20-21 august 2016) 
Tabăra Internaţională de Pictură "Vlaicu Ionescu" - (17-27 iulie 2016)
Tabăra Naţională de Teatru "Florin Zamfirescu" anual - (17-27 iulie 2016)

Facilitati oferite investitorilor:

a) predictibilitatea. Administrația locală a pus la dispoziția publicului o Strategie de dezvoltare a localității (2014) pentru o perioadă medie și lungă de timp, necesară pentru fundamentarea planurilor de afaceri ale dezvoltatorilor locali
b) complementaritatea: Investițiile publice sunt îndreptate în principal către modernizarea și dezvoltarea căilor de comunicații și a facilităților de agrement dedicate turiștilor, principalii clienți ai investitorilor prezenți și viitori

Proiecte de investitii:

Proiecte de investiţii în derulare:
a) Proiectul Campus școlar la G.S.E.A.S. Călimănești
b) Mirajul Oltului - Extinderea infrastructurii turistice de agrement
c) Modernizarea parcurilor balneare din stațiunea Călimănești-Căciulata
d) Modernizarea străzilor pentru îmbunătățirea confortului în stațiunea Călimănești-Căciulata

Tip Nume Data adaugarii Statut Actiune